***********************************************************************
LISTE DE SEDINTA
30.08.2023
29.08.2023
24.08.2023
23.08.2023
16.08.2023
11.08.2023
09.08.2023
*********************************************************************
5 septembrie 2023
COMUNICAT
În zilele de 4, 5 și 7 septembrie 2023 se desfășoară la sediul Tribunalului Gorj, trei întâlniri de lucru, organizate de Serviciul de Probațiune Gorj în colaborare cu Tribunalul Gorj, care vizează eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în practică în situaţiile de punere în executare a obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii stabilite în urma pronunţării unei sentinţe penale.
La aceste întâlniri participă reprezentanți ai Unităților Administrativ Teritoriale din județul Gorj și ai altor instituții publice unde se prestează muncă în folosul comunității, președinții instanțelor de judecată din județul Gorj, conducerea Tribunalului Gorj, judecătorii Secției penale și judecătorii delegați la Biroul Executări penale în cadrul Tribunalului Gorj.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE *******************************************************************
HOTĂRÂREA NR. 4
din 30 august 2023
a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj
Având în vedere dispozițiile art. 55 alin. 1 şi alin. 2 lit. b din Legea nr. 304/2022 şi art. 14 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, Adunarea Generală a Judecătorilor a fost convocată de doamna judecător Laura Mihaela Sarcină, președintele Tribunalului Gorj la data de 30 august 2023, orele 1100 pentru discutarea menținerii/încetării formelor de protest adoptate de Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj prin Hotărârea nr. 3 din data de 20 iunie 2023.
Adunarea Generală a fost prezidată de doamna Laura Mihaela Sarcină, președintele Tribunalului Gorj, iar secretariatul a fost asigurat de către domnul Peter Valentin Bivolariu, prim grefier.
Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj s-a întrunit în mod legal în prezență a 34 de judecători din totalul de 39.
În cadrul Adunării Generale s-a analizat continuarea/încetarea protestului adoptat de Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj prin Hotărârea nr. 3 din data de 20 iunie 2023, propunându-se de cei prezenți reluarea activității începând cu data de 04 septembrie 2023.
După închiderea ședinței s-au prezentat şi doamnele judecător Stroe Angela-Elena şi Titerlea Andreea - Daniela, care au achiesat la votul judecătorilor prezenți în Adunarea Generală.
Astfel, Adunarea Generală a Judecătorilor de la Tribunalul Gorj, în unanimitate, a votat încetarea protestului și reluarea activității, începând cu data de 04 septembrie 2023, şi :
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Încetarea protestului adoptat de Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj prin Hotărârea nr. 3 din data de 20 iunie 2023 și reluarea activității începând cu data de 04 septembrie 2023, în funcție de soluția legislativă referitoare la pensiile de serviciu și statutul magistraților ce urmează a fi adoptată urmând a fi convocată o nouă Adunare Generală.
Art. 2: Biroul de informații și relații cu publicul va transmite extras din prezenta către mass-media locală pentru informarea opiniei publice.
Se va încunoștința Baroul Gorj și celelalte barouri prin intermediul U.N.B.R.
Se va comunica prezenta hotărâre Curții de Apel Craiova, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parchetelor.
Se va afișa dispozitivul prezentei hotărâri la intrarea în sediul instanței și se va transmite judecătoriilor arondate, în scopul luării la cunoștință de către justițiabili.
Dată la Tribunalul Gorj, azi 30.08.2023.
ADUNAREA GENERALĂ A JUDECĂTORILOR
PREȘEDINTE,
Judecător Laura-Mihaela Sarcină
***********************************************************************
HOTĂRÂREA NR. 3
din 20 iunie 2023
a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj
Având în vedere dispozițiile art. 55 alin. 1 şi alin. 2 lit. b din Legea nr. 304/2022 şi art. 14 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, Adunarea Generală a Judecătorilor a fost convocată de doamna judecător Laura Mihaela Sarcină, președintele Tribunalului Gorj la data de 20 iunie 2023, orele 1030 pentru luarea de măsuri faţă de propunerile de adoptare a unor acte normative cu privire la statutul magistraților, ce afectează activitatea instanțelor de judecată, independența magistraților şi modificarea condițiilor de pensionare.
Adunarea Generală a fost prezidată de doamna Laura Mihaela Sarcină, președintele Tribunalului Gorj, iar secretariatul a fost asigurat de către domnul Peter Valentin Bivolariu, prim grefier.
Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj s-a întrunit în mod legal în prezență a 35 de judecători din totalul de 40.
În cadrul Adunării Generale s-a analizat propunerea legislativă PL-x nr. 244/2023, aflată pe rolul Camerei Deputaților având ca obiect „Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, faţă de care Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj şi-a exprimat punctul de vedere, la data de 31.05.2023, prin Hotărârea nr. 2 (postată pe portalul instanței).
Proiectul de lege susmenționat cuprinde inechități şi măsuri neconstituționale, ce afectează sistemul judiciar, nesocotind în mod evident şi inechitabil specificul activității de judecător, interdicțiile și incompatibilitățile numeroase şi continue pe perioada exercitării profesiei.
Modificările intempestive aduse acestui proiect de lege atrag imposibilitatea funcționării unui sistem aflat deja în cea mai gravă criză de personal.
Instanțele sunt depopulate, în prezent peste 1.200 de posturi de judecător fiind vacante, unele dintre instanțe desfășurându-și activitatea la cote de avarie, cu mai puţin de jumătate din personal. Surplusul de dosare este gestionat prin eforturi suplimentare de către judecătorii care încă sunt în activitate. Consecințele suprasolicitării şi aglomerării cu dosare, ce se soldează cu creșterea termenelor de soluționare a cauzelor şi cu scăderea calității actului de justiție, vor fi, în final, suportate de cetățenii români.
Desconsiderarea justiției, negocierea acesteia la masa politică, șubrezirea vădită a statutului magistraților au condus la plecări masive din sistem, corelate cu scăderea interesului pentru accederea în profesie și a exigențelor selecției candidaților la concursurile de admitere în magistratură.
Chiar şi Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a arătat, prin Rezoluția din data de 2 iunie 2023 că proiectul de lege privind pensia de serviciu a judecătorilor modifică dramatic şi negativ procedura, condițiile de acordare şi cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor, iar ceea ce se propune este incompatibil cu standardele europene şi internaționale.
Astfel, articolul 8-3 din Carta Universală a Judecătorului prevede că judecătorul are dreptul la pensie, cu o pensie conformă categoriei sale profesionale. Art. 6.4 din Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorului prevede că judecătorii ar trebui să primească o pensie al cărei nivel trebuie să fie cât mai aproape de nivelul salariului final al acestora, ca judecători.
Paragraful 54 din Recomandarea 2010/12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei statuează că ar trebui să existe garanții pentru plata pensiei care ar trebui să fie raportate în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu.
În acest context, magistrații Tribunalului Gorj se raliază demersurilor celorlalte Adunări Generale ale magistraților din ţară şi susțin formele de protest ale magistraților pensionari şi ale personalului auxiliar.
Pentru toate acestea, Adunarea Generală a Judecătorilor de la Tribunalul Gorj constată, în unanimitate, că iminenta abrogare a dispozițiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independența justiției, pune în pericol grav funcționarea sistemului judiciar şi, prin aceasta, afectează dreptul cetățenilor la un proces echitabil, şi :
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1 : Amânarea judecării cauzelor, cu excepţia celor urgente, conform anexei, începând cu data de 20 iunie 2023 ora 11:00, până la adoptarea unei soluţii legislative care să respecte statutul magistraţilor sau până la convocarea unei noi Adunări Generale a Judecătorilor care să decidă continuarea/încetarea protestului.
Art. 2 : Reducerea programului cu publicul la arhivă/registratură la o oră zilnic, între orele 11.00 – 12:00.
Art. 3 : Se va solicita Avocatului Poporului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesize Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea legii ce urmează a fi adoptată.
Art. 4 : Biroul de informații și relații cu publicul va transmite extras din prezenta către mass-media locală pentru informarea opiniei publice.
Se va încunoștința Baroul Gorj și celelalte barouri prin intermediul U.N.B.R.
Se va comunica prezenta hotărâre Curții de Apel Craiova, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parchetelor.
Se va afișa dispozitivul prezentei hotărâri la intrarea în sediul instanței și se va transmite judecătoriilor arondate, în scopul luării la cunoștință de către justițiabili.
ADUNAREA GENERALĂ A JUDECĂTORILOR
PREȘEDINTE,
Judecător Laura-Mihaela Sarcină
Anexă la Hotărârea nr. 3 din data de 20 iunie 2023
a Adunării Generale a Judecătorilor
- În materie civilă: ordonanță președințială, ordin de protecție, suspendare provizorie executare silită, suspendare executare silită, măsuri asigurătorii, cererile prevăzute de legea nr. 273/2002, cererile prevăzute de legea nr. 272/2004, cererile prevăzute de legea nr. 136/2020, cererile prevăzute de legea nr. 140/2022, cererile privind deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitorului, constatare nelegalitate grevă; încetare grevă; suspendare grevă; contestație privind tergiversarea procesului, încuviințare executare silită, exequator, cereri reexaminare taxă timbru, cereri de ajutor public judiciar, cereri de revizuire şi contestaţii în anulare, cereri de îndreptare eroare materială, completare şi lămurire dispozitiv, cereri de abţinere şi recuzare doar cu privire la aceste materii;
- În materie penală: Cauze având ca obiect măsuri preventive și măsuri asigurătorii, cauze de competența JDL și cauze cu deținuți.
********************************************************************************************
HOTĂRÂREA NR. 2
din 31 mai 2023
a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj
În temeiul dispozițiilor art. 55 alin. 4 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi art. 38 lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj a fost convocată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 31.05.2023, ora10,00.
Adunarea Generală a fost prezidată de doamna Laura Mihaela Sarcina, președintele Tribunalului Gorj.
Secretariatul a fost asigurat de doamna Cernătescu Elena, grefier şef.
S-a constatat că, din totalul de 40 de judecători, au fost prezenți 34 judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită, în conformitate cu art. 14 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, adoptat prin Hotărârea nr. 3243/22.12.2022 a Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial nr. 1245 bis din 27.12.2022,
ORDINEA DE ZI
Exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraților, aflat în dezbatere la Camera Deputaților.
DEZBATERI
Judecătorii Tribunalului Gorj îşi manifestă ferm dezaprobarea cu privire la lipsa de predictibilitate a reglementărilor preconizate în materia pensiilor de serviciu în varianta unei etapizări care să ducă la o pensionare accelerată a unui număr mare de magistraţi, în condiţiile unui deficit major de personal în instanţele judecătoreşti, aceste măsuri nefăcând decât să ducă la o creștere a vulnerabilizării autorităţii judecătoreşti.
Consecința va fi aceea a afectării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, care vor deveni iluzorii, în condiţiile unui număr foarte mare de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată şi al parchetelor și al unui număr extrem de redus al magistraţilor implicaţi în activitatea judiciară.
Apreciem că atitudinea democratică şi constituţională care se impune este aceea ca puterea legislativă să invite la dialog reprezentanţii magistraţilor şi ai asociaţiilor profesionale în vederea analizării preconizatei reforme a condiţiilor de pensionare a magistraţilor pentru a evita colapsul sistemului judiciar.
Mai mult, deși amendamentele propuse la proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară la camera Deputaţilor își propun înlăturarea inechităţilor existente, se constată că acestea se adâncesc, fiind totodată nesocotite şi liniile directoare trasate de Curtea Constituţională prin Decizia 900/2020.
Astfel:
1.Referitor la vechimea minimă obligatorie doar în funcția de magistrat, se observă că, în vreme ce pentru toate celelalte categorii avute în vedere de proiectul de lege analizat, această vechime creşte, eşalonat, începând de la 14 ani, pentru magistraţi acesta creşte începând cu 20 de ani, deși până acum nu exista nicio condiție privind vechimea în funcție.
De exemplu, în ceea ce priveşte persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi (pct. V din amendamente) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 14 ani la 25 ani; pentru membrii corpului diplomatic şi consular (pct. VI din amendamentele depuse) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 15 ani la 25 ani; pentru funcţionarii publici parlamentari (pct. VIII din amendamente) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 15 ani la 25 ani.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorată nici situația consilierilor de conturi, care vor beneficia şi în continuare, dacă au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet, de pensia de serviciu prevăzută de lege pentru magistraţi, în cazul acestora stagiul de cotizare în specialitate fiind de 9 ani (aceasta fiind durata mandatului unui consilier de conturi conform art. 46 alin 1 din legea 92/1994, mandat ce nu poate fi reînnoit).
Apreciem că o reglementare echitabilă ar consta în prevederea unui stagiu minim doar în funcția de judecător sau procuror, ce ar trebui să crească, eșalonat, începând cu anul 2024, de la 10 ani la 25 de ani, într-o perioadă de cel puțin 15 ani, respectându-se stagiul minim în specialitate juridică de 25 de ani existent în prezent.
2. Dezavuăm recalcularea pensiilor în plată, prevăzută atât de proiectul de lege iniţial cât şi de amendamentele depuse la Camera Deputaţilor.
3. Referitor la vârsta de pensionare, apreciem că orice discuţie despre impunerea unei vârste standard de pensionare este obligatoriu să aibă în vedere condiţiile în care magistraţii îşi desfăşoară activitatea, având în vedere şi lipsa acută de personal cu care sistemul de justiţie s-a confruntat în ultimii 20 de ani şi care s-a acutizat, cu precădere, în ultimii 6 ani.
Aceste condiţii justifică recunoaşterea beneficiului încadrării în condiţii deosebite de muncă (art. 29 din legea 263/2010) şi speciale (art. 30 din legea 263/2010) de muncă.
Orice măsură de „aliniere la principiul contributivităţii” trebuie în mod obligatoriu însoţită, şi în cazul magistraţilor, de recunoaşterea în favoarea acestora a beneficiilor de care se bucură şi ceilalţi salariaţi ce contribuie la sistemul public de pensii.
Astfel de măsuri au mai fost adoptate recent de legiuitor cu privire la alte categorii profesionale (de exemplu prin Legea 234/2019).
4. Cu privire la introducerea impozitului suplimentar calculat asupra părţii din pensie ce depăşeşte componenta contributivă, având în vedere că introducerea aceste cote de impozit mărite (30% în amendamentele depuse la Camera Deputaţilor) are ca scop diminuarea componentei necontributive a pensiei de serviciu, este important a reaminti faptul că această componentă reprezintă o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii.
O astfel de măsură constituie o afectare gravă a statutului magistraţilor, scopul lor final fiind în mod evident acela de a conduce la dispariţia pensiei de serviciu a magistraţţilor, ceea ce ridică serioase probleme de neconstituţionalitate
Nu în ultimul rând, în măsura în care statul înţelege să diminueze sau chiar să elimine această compensaţie, apreciem că o astfel de măsură trebuie în mod obligatoriu însoţită de eliminarea măcar parţială a interdicţiilor impuse magistraţilor, interdicţii pe care nicio altă categorie profesională nu le are.
5. Înlăturarea dispoziției de actualizare a pensiei în funcție de indemnizația unui magistrat aflat în activitate este de natură să conducă în timp la decalaje importante între acestea, nesocotindu-se principiul conform cărora pensia trebuie să se situeze la un nivel cât mai apropiat de cel al indemnizației magistratului în activitate.
Totodată, se impune menținerea dispoziției anterioare referitoare la adăugarea la cuantumul pensiei de serviciu a câte unui procent de 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani.
6. De asemenea, nici modalitatea de stabilire a pensiei propusă conform eșalonării din Anexa 2 nu respectă acest principiu prevăzut de art.6.4 din Cartea europeană privind statutul judecătorilor adoptată în anul 1998 și reținut de Curtea Constituțională în deciziile sale privind pensia de serviciu a magistraților.
Pentru toate aceste considerente,
HOTĂRĂȘTE
1. Susținerea punctului de vedere exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii în scrisoarea deschisă din data de 05.04.2023 referitoare la proiectul de lege susmenționat
2. Necesitatea implicării Consiliului Superior al Magistraturii în discuțiile referitoare la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru apărarea statutului magistraților și a independenței justiției, cu luarea în considerare a observațiilor sus menționate.
3. Necesitatea adoptării unui dialog social prin implicarea reprezentanților autorității judecătorești la dezbaterile din procedura parlamentară, în acord cu principiul cooperării loiale
4. Susținerea demersurilor legale întreprinse de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial cu privire la aceste modificări legislative
5. Susținerea Memoriului magistraților pensionari cu accent pe modalitatea de actualizare a pensiilor magistraților. Refuzul de actualiza pensia în raport cu indemnizația unui magistrat în activitate încalcă statutul nostru care trebuie respectat nu numai la stabilirea pensiei ci și la evoluția ei ulterioară.
6. Recurgerea la o formă de protest pe perioadă nedeterminată, în situația neluării în considerare a demersurilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Adoptată azi, 31.05.2023, la Tribunalul Gorj.
Hotărârea se comunică Consiliului Superior al Magistraturii și va fi postată pe portalul instanței.
PREȘEDINTE,
Judecător Laura-Mihaela Sarcină
**************************************************************************************
HOTĂRÂREA NR. 2
din 31 mai 2023
a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj
În temeiul dispozițiilor art. 55 alin. 4 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi art. 38 lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj a fost convocată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 31.05.2023, ora10,00.
Adunarea Generală a fost prezidată de doamna Laura Mihaela Sarcina, președintele Tribunalului Gorj.
Secretariatul a fost asigurat de doamna Cernătescu Elena, grefier şef.
S-a constatat că, din totalul de 40 de judecători, au fost prezenți 34 judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită, în conformitate cu art. 14 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, adoptat prin Hotărârea nr. 3243/22.12.2022 a Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial nr. 1245 bis din 27.12.2022,
ORDINEA DE ZI
Exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraților, aflat în dezbatere la Camera Deputaților.
DEZBATERI
Judecătorii Tribunalului Gorj îşi manifestă ferm dezaprobarea cu privire la lipsa de predictibilitate a reglementărilor preconizate în materia pensiilor de serviciu în varianta unei etapizări care să ducă la o pensionare accelerată a unui număr mare de magistraţi, în condiţiile unui deficit major de personal în instanţele judecătoreşti, aceste măsuri nefăcând decât să ducă la o creștere a vulnerabilizării autorităţii judecătoreşti.
Consecința va fi aceea a afectării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, care vor deveni iluzorii, în condiţiile unui număr foarte mare de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată şi al parchetelor și al unui număr extrem de redus al magistraţilor implicaţi în activitatea judiciară.
Apreciem că atitudinea democratică şi constituţională care se impune este aceea ca puterea legislativă să invite la dialog reprezentanţii magistraţilor şi ai asociaţiilor profesionale în vederea analizării preconizatei reforme a condiţiilor de pensionare a magistraţilor pentru a evita colapsul sistemului judiciar.
Mai mult, deși amendamentele propuse la proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară la camera Deputaţilor își propun înlăturarea inechităţilor existente, se constată că acestea se adâncesc, fiind totodată nesocotite şi liniile directoare trasate de Curtea Constituţională prin Decizia 900/2020.
Astfel:
1.Referitor la vechimea minimă obligatorie doar în funcția de magistrat, se observă că, în vreme ce pentru toate celelalte categorii avute în vedere de proiectul de lege analizat, această vechime creşte, eşalonat, începând de la 14 ani, pentru magistraţi acesta creşte începând cu 20 de ani, deși până acum nu exista nicio condiție privind vechimea în funcție.
De exemplu, în ceea ce priveşte persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi (pct. V din amendamente) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 14 ani la 25 ani; pentru membrii corpului diplomatic şi consular (pct. VI din amendamentele depuse) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 15 ani la 25 ani; pentru funcţionarii publici parlamentari (pct. VIII din amendamente) stagiul minim de cotizare în specialitate creşte progresiv, începând cu anul 2024, de la 15 ani la 25 ani.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorată nici situația consilierilor de conturi, care vor beneficia şi în continuare, dacă au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet, de pensia de serviciu prevăzută de lege pentru magistraţi, în cazul acestora stagiul de cotizare în specialitate fiind de 9 ani (aceasta fiind durata mandatului unui consilier de conturi conform art. 46 alin 1 din legea 92/1994, mandat ce nu poate fi reînnoit).
Apreciem că o reglementare echitabilă ar consta în prevederea unui stagiu minim doar în funcția de judecător sau procuror, ce ar trebui să crească, eșalonat, începând cu anul 2024, de la 10 ani la 25 de ani, într-o perioadă de cel puțin 15 ani, respectându-se stagiul minim în specialitate juridică de 25 de ani existent în prezent.
2. Dezavuăm recalcularea pensiilor în plată, prevăzută atât de proiectul de lege iniţial cât şi de amendamentele depuse la Camera Deputaţilor.
3. Referitor la vârsta de pensionare, apreciem că orice discuţie despre impunerea unei vârste standard de pensionare este obligatoriu să aibă în vedere condiţiile în care magistraţii îşi desfăşoară activitatea, având în vedere şi lipsa acută de personal cu care sistemul de justiţie s-a confruntat în ultimii 20 de ani şi care s-a acutizat, cu precădere, în ultimii 6 ani.
Aceste condiţii justifică recunoaşterea beneficiului încadrării în condiţii deosebite de muncă (art. 29 din legea 263/2010) şi speciale (art. 30 din legea 263/2010) de muncă.
Orice măsură de „aliniere la principiul contributivităţii” trebuie în mod obligatoriu însoţită, şi în cazul magistraţilor, de recunoaşterea în favoarea acestora a beneficiilor de care se bucură şi ceilalţi salariaţi ce contribuie la sistemul public de pensii.
Astfel de măsuri au mai fost adoptate recent de legiuitor cu privire la alte categorii profesionale (de exemplu prin Legea 234/2019).
4. Cu privire la introducerea impozitului suplimentar calculat asupra părţii din pensie ce depăşeşte componenta contributivă, având în vedere că introducerea aceste cote de impozit mărite (30% în amendamentele depuse la Camera Deputaţilor) are ca scop diminuarea componentei necontributive a pensiei de serviciu, este important a reaminti faptul că această componentă reprezintă o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii.
O astfel de măsură constituie o afectare gravă a statutului magistraţilor, scopul lor final fiind în mod evident acela de a conduce la dispariţia pensiei de serviciu a magistraţţilor, ceea ce ridică serioase probleme de neconstituţionalitate
Nu în ultimul rând, în măsura în care statul înţelege să diminueze sau chiar să elimine această compensaţie, apreciem că o astfel de măsură trebuie în mod obligatoriu însoţită de eliminarea măcar parţială a interdicţiilor impuse magistraţilor, interdicţii pe care nicio altă categorie profesională nu le are.
5. Înlăturarea dispoziției de actualizare a pensiei în funcție de indemnizația unui magistrat aflat în activitate este de natură să conducă în timp la decalaje importante între acestea, nesocotindu-se principiul conform cărora pensia trebuie să se situeze la un nivel cât mai apropiat de cel al indemnizației magistratului în activitate.
Totodată, se impune menținerea dispoziției anterioare referitoare la adăugarea la cuantumul pensiei de serviciu a câte unui procent de 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani.
6. De asemenea, nici modalitatea de stabilire a pensiei propusă conform eșalonării din Anexa 2 nu respectă acest principiu prevăzut de art.6.4 din Cartea europeană privind statutul judecătorilor adoptată în anul 1998 și reținut de Curtea Constituțională în deciziile sale privind pensia de serviciu a magistraților.
Pentru toate aceste considerente,
HOTĂRĂȘTE
1. Susținerea punctului de vedere exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii în scrisoarea deschisă din data de 05.04.2023 referitoare la proiectul de lege susmenționat
2. Necesitatea implicării Consiliului Superior al Magistraturii în discuțiile referitoare la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru apărarea statutului magistraților și a independenței justiției, cu luarea în considerare a observațiilor sus menționate.
3. Necesitatea adoptării unui dialog social prin implicarea reprezentanților autorității judecătorești la dezbaterile din procedura parlamentară, în acord cu principiul cooperării loiale
4. Susținerea demersurilor legale întreprinse de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial cu privire la aceste modificări legislative
5. Susținerea Memoriului magistraților pensionari cu accent pe modalitatea de actualizare a pensiilor magistraților. Refuzul de actualiza pensia în raport cu indemnizația unui magistrat în activitate încalcă statutul nostru care trebuie respectat nu numai la stabilirea pensiei ci și la evoluția ei ulterioară.
6. Recurgerea la o formă de protest pe perioadă nedeterminată, în situația neluării în considerare a demersurilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Adoptată azi, 31.05.2023, la Tribunalul Gorj.
Hotărârea se comunică Consiliului Superior al Magistraturii și va fi postată pe portalul instanței.
PREȘEDINTE,
Judecător Laura-Mihaela Sarcină
****************************************************************************
COMUNICAT
INFORMARE DOSARUL ELECTRONIC
Începând cu data de 01.05.2022 accesul la documentele din dosarul electronic se va face exclusiv pe baza adresei de email si a numărului de telefon mobil (parola prin sms) - relatii la https://www.curteadeapelcraiova.eu/informatii-dosare
Pentru mai multe informații și detalii va rugăm consultați ”GHIDUL DE ACCES LA DOSARUL ELECTRONIC ȘI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA IN FORMAT ELECTRONIC” disponibil pe Portalul Instanțelor – portal.just.ro , {instanta}, sectiunea INFORMATII DE INTERES PUBLIC.
**********************************************************************************************
COMUNICAT
INFORMARE COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA IN FORMAT ELECTRONIC
Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj și judecătoriile aflate în circumscripția sa au implementat aplicația „TDS” (Trimitere Document Securizat), program coordonat de Curtea de Apel Craiova, care permite citarea și comunicarea actelor de procedură, inclusiv în etapa de procedură prealabilă, prin intermediul poștei electronice (e-mail) sau prin SMS trimis pe telefonul mobil, conform art. 154 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și accesul la dosarul electronic (documente scanate) tuturor persoanelor care au dosare pe rolul instanţelor de judecată, avocaţilor acestora, executorilor judecătorești, lichidatorilor judiciari, experţilor tehnici judiciari şi altor participanţi la actul de justiţie care și-au exprimat acordul pentru citarea şi comunicarea actelor în format electronic.
Utilizarea acestei aplicații aduce beneficii tuturor participanților la înfăptuirea actului de justiție, prin comunicarea rapidă, eficientă şi directă instanţă-justiţiabil, judecarea cu celeritate a cauzelor, reducerea timpului alocat emiterii și transmiterii prin intermediul serviciilor poștale a citaţiilor şi a actelor de procedură emise de instanța de judecată.
Biroul de informare şi relaţii publice,
********************************************************************************
Despre date cu caracter personal:
Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal
Art. 12 din Legea 677/2001 - Informarea persoanei vizate
(1) În cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care această persoană posedă deja informaţiile respective:
a) identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informaţii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; dacă furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie şi consecinţele refuzului de a le furniza; existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(2) În cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care persoana vizată posedă deja informaţiile respective:
a) identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care prelucrarea datelor se face în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, ori în orice alte situaţii în care furnizarea unor asemenea informaţii se dovedeşte imposibilă sau ar implica un efort disproporţionat faţă de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum şi în situaţiile în care înregistrarea sau dezvăluirea datelor este expres prevăzută de lege.
|
|