privind volumul de activitate, situaţia resurselor umane şi condiţiile de muncă
din instanţele din circumscripţia judiciară a Curţii de Apel Braşov
Având în vedere discuţiile din spaţiul public privind drepturile salariale ale magistraţilor şi modificarea condiţiilor necesare pentru pensionare, Curtea de Apel Braşov face următoarele precizări legate de situaţia resurselor umane şi materiale, volumul de activitate şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea personalul din cadrul instanţelor din circumscripţia sa judiciară:
Curţii de Apel Braşov îi sunt arondate zece instanţe, respectiv trei tribunale – Tribunalul Brașov, Tribunalul Covasna şi Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov – şi şapte judecătorii: Judecătoria Brașov, Judecătoria Făgăraș, Judecătoria Rupea, Judecătoria Zărnești, Judecătoria Întorsura Buzăului, Judecătoria Sfântu Gheorghe şi Judecătoria Târgu Secuiesc.
Volumul total de activitate pentru anul 2024, la nivelul Curţii de Apel Braşov în ansamblul ei (curte, tribunale, judecătorii) a fost de 125.920 dosare, în creştere faţă de anul 2023 (117.282 dosare) şi faţă de 2022 (105.545 dosare).
Schema totală de judecători pentru toate cele unsprezece instanţe din două judeţe, Braşov şi Covasna, cuprinde un număr de 191 de posturi, această schemă nefiind completă niciodată, instanţele confruntându-se permanent cu deficit de personal şi cu dificultăţi majore de ocupare a posturilor vacante.
Din datele statistice prezentate anual în rapoartele de activitate rezultă o creştere constantă în ultimii cinci ani a volumului de muncă, în condiţiile în care schemele de personal sunt în mod evident subdimensionate, atât în ceea ce priveşte judecătorii cât şi în ceea ce priveşte celelalte categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea în instanţe (grefieri, specialişti IT, funcţionari publici şi personal conex şi contractual).
Referitor la veniturile nete pe care le realizează judecătorii din cadrul instanţelor de mai sus, precizăm că acestea se situează între 6.990 lei (salariul unui judecător stagiar cu vechime minimă în funcţie) şi 20.346 lei (salariul unui judecător de curte de apel, cu o vechime maximă în specialitate de peste 20 de ani, funcţie de execuţie).
În ceea ce priveşte grefierii cu funcţii de execuţie şi personalul conex, veniturile nete ale acestora sunt cuprinse între 2.603 lei şi 8.303 lei.
Dintre cele 191 de posturi de judecător, 87 sunt posturile de judecător de la cele şapte judecătorii, reprezentând un procent de 46%, 63 sunt posturile de judecător de la cele trei tribunale (33%) şi 41 de posturi sunt la curtea de apel (21%).
Schemele de personal subdimensionate şi incomplet ocupate au consecinţe multiple, care se reflectă atât în calitatea actului de justiţie şi durata de soluţionare a dosarelor, cât mai ales în activitatea personalului în funcţie, care, prin eforturi individuale deosebite, trebuie să suplinească lipsa altor colegi şi să soluţioneze un volum extrem de mare de dosare.
De exemplu, la Judecătoria Rupea, chiar dacă schema de judecători este complet ocupată (3 judecători), se vede că aceasta este o schemă subdimensionată, încărcătura pe fiecare judecător fiind în anul 2024 de 1.857,7 dosare, cu aproximativ 340 de dosare peste media la nivel naţional.
Tribunalul Covasna va funcţiona de la 1 septembrie 2025 cu numai 73% din posturile de judecător ocupate.
Pe de altă parte, ocuparea posturilor vacante la Judecătoriile Făgăraş, Târgu Secuiesc, Zărneşti şi Rupea este din ce în ce mai anevoioasă, aceste instanţe devenind în ultimii ani neatractive pentru persoanele care doresc să intre în sistem, deoarece, pe lângă distanţa relativ mare faţă de oraşele reşedinţă de judeţ, volumul de activitate al acestora este unul foarte ridicat şi specificul fiecărei instanţe sporeşte gradul de dificultate în desfăşurarea activităţii.
Cu certitudine, un program normal de 8 ore pe zi este absolut insuficient pentru a face faţă volumului de activitate, astfel că majoritatea personalului efectuează în mod constant ore suplimentare care nu sunt plătite şi nici nu pot fi compensate cu timp liber, întrucât nu are cine să le suplinească prezenţa şi să le efectueze atribuţiile curente. Din aceleaşi motive, nici concediile legale de odihnă nu pot fi efectuate, în cea mai mare parte. De exemplu, doar la Curtea de Apel Braşov, la începutul anului 2025, media zilelor de concediu neefectuat din ultimii doi ani, în cazul judecătorilor, era de 20,9 zile restante, iar în cazul personalului auxiliar şi conex media era de 14,49 zile. Situaţii similare regăsim şi la celelalte instanţe.
Volumul mare de dosare şi factorii specifici în care se desfăşoară activitatea în instanţe au consecinţe şi asupra stării de sănătate a personalului, fapt consemnat de specialiştii în domeniu atât în rapoartele anuale de medicina muncii şi stării de sănătate, cât şi în expertizele efectuate în instanţe pentru stabilirea factorilor de risc şi a condiţiilor de muncă. De exemplu, din rapoartele de medicina muncii pentru anul 2024 rezultă că 292 de persoane (schema totală de posturi pentru toate instanţele este de 600 de posturi) poartă sau necesită corecţie optică. În anul 2024 s-au înregistrat un număr aproximativ 169 de afecţiuni legate de profesie (cele mai întâlnite afecţiuni sunt hipertensiune arterială; cardiopatii ischemice; diabet zaharat; afecţiuni respiratorii; afecţiuni alergologice; afecţiuni oncologice; afecţiuni dermatologice, ş.a.). Doar în ultimele luni, mai mulţi colegi au fost diagnosticaţi sau au suferit afecţiuni medicale foarte grave (accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic).
Faptul că nu mai este atractivă munca din instanţe rezultă şi din numărul mare de demisii: de la începutul anului 2025 şi până în prezent şi-au dat demisia un număr de 12 persoane, aceste persoane fiind din toate categoriile profesionale (judecători, personalul auxiliar şi conex, funcţionari publici).
În cursul anului 2025 au îndeplinit sau urmează să îndeplinească în scurt timp condiţiile de pensionare un număr de 27 de judecători, dintre care 14 sunt judecători la curtea de apel (4 judecători aşteptând deja să le fie semnate decretele de pensionare), ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 30% din judecătorii din această instanţă. Dacă toţi judecătorii care îndeplinesc condiţiile de pensionare, sau o mare parte dintre aceştia, ar solicita eliberarea din funcţie în perioada imediat următoare, activitatea instanţelor şi calitatea actului de justiţie ar fi grav afectate, ceea ce ar conduce în mod evident şi la prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor.
Condiţiile de muncă din majoritatea instanţelor din circumscripţie sunt necorespunzătoare şi necesită îmbunătăţiri care nu pot fi făcute fără o finanţare adecvată. Deşi s-au făcut numeroase demersuri de către toate conducerile instanţelor implicate, nu s-a reuşit remedierea însemnată a deficienţelor şi îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de muncă.
Cu titlu de exemplu:
- Curtea de Apel Braşov nu are un sediu propriu şi îşi desfăşoară activitatea într-un sediu închiriat;
- Imobilul în care şi desfăşoară activitatea Tribunalul Braşov, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov şi Judecătoria Braşov este insuficient şi impropriu pentru cele trei instanţe (1.200 mp pentru 258 de angajaţi). Angajaţii acestor instanţe stau în birouri suprapopulate, câte 3/4/5 persoane într-un birou, spaţiul care revine fiecărei persoane fiind de maxim 4 mp; mobilierul este insuficient şi foarte vechi; multe birouri nu sunt luminate natural corespunzător şi nu au aer condiţionat. (Pentru exemplificare vom ataşa câteva fotografii din sediul în care îşi desfăşoară activitatea cele trei instanţe. - Link)
Cele prezentate mai sus sunt doar situaţiile cele mai critice, însă resursele materiale insuficiente şi lipsa condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii sunt vulnerabilităţi cu care se confruntă toate instanţele din circumscripţie.
Situaţia din instanţe este complexă şi comportă discuţii şi îmbunătăţiri pe diverse paliere, însă pentru ca judecătorii să reuşească să livreze societăţii, într-un interval de timp rezonabil, un act de justiţie corect trebuie să existe şi premisele corespunzătoare. Este imperios să avem o legislaţie coerentă care să nu se modifice în mod perpetuu, să fie asigurate resursele materiale necesare, să existe condiţii de muncă decente şi schemele de personal din instanţe să fie adaptate/majorate în raport de volumul actual de activitate.
Preşedintele Curţii de Apel Braşov
Judecător Daniela Niculeasa