JUSTIŢIA MUREŞEANĂ
ÎNTRE ISTORIE ŞI TRADIŢIE
Curtea de Apel Târgu Mureș este continuatoarea unei bogate tradiţii juridice şi instituţionale, având ca precursoare o veche instituţie judiciară : Tabla regească a Transilvaniei. În anul 1542, din scaunul de judecată al principelui (status consilium) se înfiinţează instituţia cunoscută sub denumirea de “Tabla regească” (având în limba latină denumirea de ”Incluyta Tabula per Magnum Transsilvaniae Principatum Partesque eidem andexas Judiciaria Regia“).
Aceasta a fost până către sfârşitul secolului al XIX-lea, cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din comitatele, scaunele şi districtele Transilvaniei, precum şi a celor din părţile anexe.
Tabla regească se compunea la început din doi protonotari şi patru–şase judecători (denumiţi asesori), iar de la 1588 a avut şi un preşedinte. Legea din 1659 a prevăzut apoi creşterea numărului asesorilor la doisprezece, în afara districtului fiscal, protonotari şi preşedinte.
Tabla regească era, în primul rând for de apel contra sentinţelor tribunalelor de la comitate, Universitatea săsească şi scaunele secuieşti, dar putea fi şi instanţă de prin grad pentru unele categorii de procese.
În anul 1754 sediul Tablei regeşti este mutat de la Mediaş la Târgu Mureș, unde funcţionează până în anul 1890, cu o întrerupere de patru ani (1786-1790) când a fost mutată temporar la Sibiu. Au fost îmbunătăţite instrucţiunile lui Carol al VI-lea privitoare la organizarea judecătorească a Principatului introducându-se instanţele permanente de judecată şi la comitate, scaune şi districte, sub denumirea de „continuum judicium”.
Pentru Tabla regească a fost alcătuită în anul 1777 o nouă instrucţiune, cu denumirea de “Instructio pro Tabula Regia Judiciaria Transilvanica”, aprobată de dieta Transilvaniei la 6 august 1777.
Din data de 13 dec. 1826, Tabla regească a dobândit clădirea din Târgu Mureș, strada Bolyai nr. 30, unde actualmente îşi are sediul Tribunalul Mureş.
Schema Tablei de la începutul secolului XIX-lea cuprindea următoarele funcţii: 1 preşedinte, 3 protonotari, cu secretarii şi canceliştii lor, 12 asesori titulari, 12 asesori supranumerari, 1 director fiscal, 1 arhivar, 1 uşier.
În 1848 la Tabla regească îşi fac practica judiciară peste 200 de cancelişti de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, între ei erau si cei 29 de cancelişti români, care atât pe timpul revoluţiei, cât şi după înăbușirea ei, au jucat un rol important în viaţa politică şi culturală a principatului. Între canceliştii români din Târgu Mureș cea mai distinsă personalitate prin cultură şi calităţi, era Avram Iancu, care împreună cu Alexandru Papiu Ilarian erau „sufletul tineretului român”, Al. P. Ilarian a ajuns ulterior ministru al justiţiei în Guvernul de la Bucureşti.
Asesorii, protonotarii şi mulţimea de cancelişti veniţi aici de pe toate meleagurile Transilvaniei şi ale Părţilor Anexe au contribuit în mare măsură la dezvoltarea vieţii economice şi culturale a oraşului Târgu Mureș. Astfel oraşul Târgu Mureș a ajuns după Cluj, unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, şi datorită acestei înfloriri deosebite a vieţii juridice de aici.
Articolul 3 din Legea LIV, din 1868 a menţinut Tabla regească din Târgu Mureș, dându-i caracter de instanţa de apel asupra întregului teritoriu din Transilvania. Prin Legea XXV din 1890 privitoare la înfiinţarea curţilor de apel din Ungaria, Tabla regeasca din Târgu Mureş a fost transformată în curte de apel cu un teritoriu de şase comitate din sud-estul Transilvaniei, înființându-se tot atunci alte doua curţi de apel, la Oradea şi Cluj .
Curtea şi-a desfăşurat activitatea sub imperiul Codului Civil Austriac (intrat în vigoare pe teritoriul Ardealului la data de 1 septembrie 1853), aducând soluţii juridice meritorii, aşa cum se poate reţine din „Colecţia deciziilor de principiu a instanţelor noastre supreme” , vol. XI 1900- ediţia 1901.
În Ardeal, examenul de funcţionare în magistratură sau în avocatură se putea susţine numai la Curtea de Apel din Târgu Mureş. Acest examen, începând din 1914, avea caracter unitar sub denumirea “examen unificat de magistratură şi avocatură”.
În această perioadă Curtea era condusă de un preşedinte-principal şi de un număr corespunzător de preşedinţi de consiliu, magistraţi precum şi secretar preşedinţial, notari, grefieri, personal de deservire.
Deciziile curţii, în cauzele de apel civil, au fost date în complet format din 5 membri, iar în cauzele de recurs şi în cauzele penale în complet de 3 membri. După Tratatul de pace de la Trianon asupra teritoriului Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte ținuturi alipite, a fost extins sistemul judiciar şi legislativ, constituit prin Constituţia din 1923.
Competenţa curţii, cuprindea: 4 Tribunale, 19 Judecătorii (pentru 802 comune în total).
În perioada 1918-1948, activitatea judecătorească a curţii s-a desfăşurat sub incidenţa Codului Civil Austriac cu modificări aduse privind dreptul de căsătorie, despre tutelă şi curatelă dispoziţiile referitoare la persoanele dispărute (Legea nr. I din 1911 şi Legea Mârzescu) dispoziţii referitoare la forma testamentelor, la cetăţenie, la persoanele juridice (Legea 21 din 1924) la locaţiune etc.
În sfârşit, prin Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 s-a extins legislaţia civilă şi comercială a Vechiului Regat în teritoriile de peste Carpaţi.
Curtea de Apel Târgu Mureş şi-a desfăşurat activitatea judiciară până la introducerea sistemului totalitar în cadrul cărui sistem prin Legea nr. 341 din 5 decembrie 1947 se fac transformări de structură privind organizarea judecătorească.
În urma modificărilor realizate prin Legea nr. 18/1948 şi ale celor ulterioare (Decretului nr.132 din 19 iunie 1952 pentru modificările Codurilor de procedură civilă, penală şi procedură fiscală) s-a adus o importantă schimbare de restructurare a organizării judecătoreşti abrogându-se art. 282-298 Cod procedură civilă, apelul a fost desfiinţat, împreună cu curţile de apel, şi s-au înfiinţat 3 categorii de instanţe: Tribunalul Popular, Tribunalul Regional, Tribunalul Suprem.
Prin art.10 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească curţile de apel au fost reînființate.
Conform noii Legi de organizare judecătorească, (Legea nr. 304/2004) Curtea de Apel Târgu Mureș îşi continuă activitatea în sistemul judiciar românesc fiind chemată să contribuie la întărirea respectului faţă de lege, la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetățenești şi la salvgardarea statului de drept.