R: Instanța de judecată poate fi sesizată exclusiv prin intermediul unei cereri scrise – denumită cerere de chemare în judecată - , ce poate fi formulată direct de către parte, de un mandatar sau un avocat.
Mandatul oferit unei alte persoane decât avocat trebuie să îmbrace forma unei înscris autentic, ce poate fi întocmită la un birou notarial.
In ceea ce privește identificarea unui avocat care sa va ofere consultanta, asistenta sau reprezentare judiciară puteți consulta Tabelul Avocaților din Baroul Constanța.
R: În materie civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să aibă un conţinut obligatoriu art. 194 N.C.P.C. sub sancţiune nulităţii acesteia; dacă cererea de chemare în judecată se anulează, taxa judiciară de timbru achitata se va pierde.
R: În materie civilă, competenta instanțelor de judecată se diferenţiază din punct de vedere teritorial, material sau după calitatea persoanelor.
Exemplu: Pentru cererile evaluabile în bani, daca acestea au un cuantum de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, Judecătoria este competenta să judece în fond. Celelalte cereri care au un cuantum mai mare de 200.000 lei sunt de competenta Tribunalului.
De regulă, cererea de chemare în judecată trebuie să fie adresată instanței în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pârâtul, însa sunt excepții de la aceasta regula. Acțiunile de divorț sunt în competenta judecătoriei în circumscripția cărei se află cea din urmă locuință comună a soților.
Pentru a verifica aspectul cărei dintre judecătoriile din raza judeţului Tulcea sau Constanţa îi revine competenţa judecării cauzelor în funcţie de domiciliul pârâtului verificaţi: Judecatoria Constanta, Judecatoria Mangalia, Judecatoria Medgidia, Judecatoria Harsova, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Babadag, Judecatoria Macin
R: Principalele costuri generate de participarea la un proces civil privesc taxa judiciară de timbru (în materie civilă o datorează doar reclamantul): Calculator taxa Judiciara de Timbru; onorariu avocat; onorarii experți (doar în măsura în care cauza impune administrarea unei probe cu expertiza tehnică).
R: Nu există, la nivel naţional, în funcţie de obiectul cauzei şi stadiul procesual o durata ce poată fi estimată anticipat minimă sau maximă; în materie civilă, la primul termen de judecată, se stabilește o perioada estimativă necesară pentru soluționarea cauzei, însă si aceasta poate fi prelungita în funcție de nevoia reieșita din administrarea probelor.
Puteți consulta aici durata unui proces la Curtea de Apel Constanţa.
R: Există o formă de asistenţă acordată de stat, în sensul unui ajutor public judiciar in materie civilă, in conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 51/2008.
Acesta poate privi: a) plata onorariului unui avocat numit sau ales; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silita.
R: În cauzele penale conform dispozițiilor legale, se acorda asistența judiciară din oficiu. Procedurile pentru desemnarea unui avocat din oficiu se realizează de către instanța de judecata.
Dacă asistenţa juridică printr-un avocat (eventual, numit din oficiu) nu este obligatorie, este posibilă acordarea oricărei părți, la cerere, a unui ajutor public judiciar în condiţiile art. 8 O.U.G. nr. 51/2008
R: - Şi în materie civilă şi în materie penală, principala cale de atac este ordinare este apelul, acesta se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă sub sancțiunea nulității (în materie civilă).
R: Există această posibilitate, în materie civilă rezolvarea pe cale amiabila poate interveni în orice moment. Tabloul mediatorilor .
Dacă se solicită instanței pronunțarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor se plătește o taxă judiciară de timbru fixă de 20 lei sau o taxă mai mică cu 50 % în cazul cererilor de partaj sau prin care se transferă dreptului de proprietate asupra unui imobil.
R: Da, exista astfel de cauze, conform art. ex. înșelăciune, furt etc. (în principal infracțiuni de prejudiciu care, în principiu, trebuie achitat părții vătămate), instanța de judecata si avocatul desemnat din oficiu/ales vă informează asupra existentei unei astfel de posibilități, cu precizarea că împăcarea trebuie să intervină până la citirea rechizitoriului în faţa primei instanţe, potrivit art.159 alin.3 Cod penal.
R: - Atunci când aceasta hotărâre a rămas definitivă, iar aceste situaţii sunt enumerate în cuprinsul art. 634 C.pr.civ.
R: : Unui executor judecătoresc în funcție de circumscripție, Tabelul executorilor judecatoresti din circumscripția Curții de Apel Constanta.
R: În materie civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată pe care dovedeşte că le-a efectuat.
R: Da, există o procedură de judecată în cazul recunoașterii învinuirii, în care nu se mai readministrează probele de la urmărire penala şi se reduc limitele de pedeapsă cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu 1/4 în cazul pedepsei amenzii penale.
R: Despre toate dosarele înregistrate pe rolul instanţelor din circumscripţia Curţii, părţile pot afla informaţii prin intermediul aplicaţiei INFO DOSAR care, prin autentificarea cu o parolă de acces, pusă la dispoziţia lor, permite vizualiza în integralitatea documente din dosare emise de instanţă sau documentele depuse la dosar de părţi sau alţi participanţi; acesta privește numai documente emise sau depuse după data de 01.07.2017.
R: Termenul de declarare a apelului este de 10 zile şi se calculează de la data comunicării copiei minutei sentinţei penale.
Cererea de apel se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
R: Plângerea se depune la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, în termen de 20 de zile de la comunicare.
R: Se poate face contestaţie privind durata procesului penal. Această contestaţie care se depune la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă (în situaţia duratei mari de timp a activităţii de urmărire penală), respectiv la instanţa ierarhic superioară celei pe care se află cauza (în situaţia duratei mari de timp a activităţii de judecată).
R: Două ore de activitate prestată efectiv echivalează cu o zi de muncă, potrivit art.52 alin.2 din Legea nr. 253/2013.
R: Potrivit art.259 alin.2 Cod procedură penală, aveţi obligaţia să comunicaţi acest lucru în termen de cel mult 3 zile organului judiciar.
R: Numărul de zile amendă neexecutate cu rea-credinţă se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.