Continut speta |
Sentinta civilă nr. 53/2008 Emitent Judecătoria Tecuci Legături personale cu minorul. Necompetenţa instanţei române atunci când părinţii şi minorul locuiesc în străinătate. Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tecuci sub nr.4106/324/2007, reclamantul V.V. a chemat în judecată pe pârâta S.M. pentru stabilirea dreptului de a avea legături personale cu minora V.C.E. A solicitat acest drept să fie concretizat în următoarele forme: de două ori pe săptămână, în fiecare sâmbătă şi duminică să ia minora la domiciliul său, o săptămână din vacanţa de vară şi o săptămână din vacanţa de iarnă să ia minora la domiciliul său. In motivarea acţiunii a arătat că prin sentinţa civilă nr.553 din 22.11.2005 a Judecătoriei Tg.Bujor s-a declarat desfăcută căsătoria dintre părţi, iar minora a fost încredinţată pârâtei spre creştere şi educare. Pentru că pârâta nu îi permite să aibă legături personale cu minora, a formulat prezenta cerere. In drept, a invocat art.43 C.fam. In dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, sentinţa civilă nr.553/2005 şi certificatul de naştere seria T nr.435742. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, întrucât acţiunea nu este introdusă de tatăl minorei şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii deoarece ambele părţi şi minora se află în Italia şi prin urmare cererea reclamantului nu poate fi admisă. A mai arătat că în principiu nu se opune ca reclamantul să aibă legături personale cu minora, dar ca acestea să aibă loc în prezenţa pârâtei. Ulterior, la termenul de judecată din data de 15.01.2008 pârâta prin apărător a renunţat la cele două excepţii. Prin sentinţa civilă nr.53/15.01.2008 a Judecătoriei Tecuci s-a admis acţiunea civilă având ca obiect „ legături personale cu minorul” . Pârâta a fost obligată să permită reclamantului de a avea legături personale cu minora V.C.E., după cum urmează: I s-a permis reclamantului să o ia pe minoră la domiciliul său în prima şi a treia săptămână din lună, în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi o săptămână în vacanţa de vară şi o săptămână în vacanţa de iarnă. S-a arătat că acest program este necesar a fi instituit pentru consolidarea şi menţinerea raporturilor efective dintre părinte şi copil. Impotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta S.M., solicitând schimbarea în parte a sentinţei, în sensul de a se permite reclamantului să aibă legături personale cu minora numai la domiciliul pârâtei, o singură dată pe lună, de la ora 9,00 la ora 12,00. De asemenea să o ia pe minoră numai două zile în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de vară. Prin decizia civilă nr.216/2008 a Tribunalului Galaţi s-a admis apelul declarat de pârâtă şi a fost schimbată în tot sentinţa civilă nr.53/2008 a Judecătoriei Tecuci, iar în rejudecare s-a admis excepţia necompetenţei şi s-a respins acţiunea, ca nefiind de competenţa instanţelor române. Instanţa de recurs a constatat că atât reclamantul cât şi pârâta au fost stabiliţi în Italia, ca de altfel şi minora, aşa încât competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni nu revine instanţelor române.
|