EXTRAS DIN HOTĂRÂREA NR. 8
din data de 22 octombrie 2025
La data de 22 octombrie 2025 ora 1200 – la sediul Judecătoriei Medgidia, a avut loc şedinţa Adunării generale a judecătorilor, convocată de preşedintele Judecătoriei Medgidia, în temeiul art.7 pct.1 lit.r din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr.3.243/2022 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, La data de 22 octombrie 2025 ora 1200 – la sediul Judecătoriei Medgidia, a avut loc şedinţa Adunării generale a judecătorilor, convocată de preşedintele Judecătoriei Medgidia, în temeiul art.7 pct.1 lit.r din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr.3.243/2022 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
***
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art.1 - Cu unanimitatea voturilor exprimate de cei 13 judecători prezenţi la Adunarea generală, suspendarea măsurilor de protest adoptate prin art.3 din Hotărârea nr. 6 din data de 26 august 2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Medgidia şi, în consecinţă, reluarea temporară a activităţii de judecată pentru toate cauzele, începând cu data de 23 octombrie 2025.
Adoptată azi, 22 octombrie 2025, la sediul Judecătoriei Medgidia.
ANUNT
prin Hotărârea Adunării Generale a judecătorilor Judecătoriei Medgidia
nr. 7 din data de 01 septembrie 2025
C O M U N I C A T
26.08.2025
Vă aducem la cunoștință că prin Hotărârea nr. 6 din data de 26 august 2025 a Adunării Generale a Judecătoriei Medgidia, s-a stabilit faptul că, începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, se suspendă soluționarea cauzelor, cu excepția celor în care se exercită funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art.3 alin.1 lit.b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziția asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară și în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative. Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate de mai sus).
COMUNICAT
Preşedinţii Curţilor de Apel
14 iulie 2025
Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă ferm discursul public susţinut, bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor, atrăgând atenţia asupra consecinţelor nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetăţenilor la un proces echitabil
Preşedinţii Curţilor de Apel din România atrag atenţia asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent şi responsabil, pentru a prezerva independenţa justiţiei şi, implicit, dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil.
Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiţie slabă şi dependentă de executiv. O astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetăţenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertăţile fundamentale.
Preşedinţii Curţilor de Apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor.
Este, aşadar, datoria judecătorilor de a reacţiona la aceste asalturi, prin rostirea adevărului, pentru că atunci când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte înseamnă că vom avea deja o justiţie supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii.
Ca atare, pentru corecta informare a cetăţenilor, vom prezenta mai jos o serie de informaţii vădit eronate, care au fost susţinute în mod repetat în ultima perioadă:
1. Vârsta de pensionare medie în magistratură NU este 48 de ani.
Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: „Avem câteva realităţi care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca preşedinte, majoritatea erau la 48 de ani.”
Această afirmaţie este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de Preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînţeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmaţii, preluate şi răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistraţii depăşeşte 50 de ani – pentru majoritatea –, magistraţii fiind eliberaţi din funcţie prin pensionare şi la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.
În ciuda datelor statistice obiective, puse la dispoziţie inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continuă să se răspândească informaţia falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.
Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate cu legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraţilor a crescut la 60 de ani: „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
Ca atare, vârsta minimă de pensionare creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, după consultările avute nu doar cu magistraţii, ci şi cu reprezentanţii Comisiei Europene.
După ce legea menţionată anterior a fost adoptată, după multe dezbateri, a fost trecută prin filtrul Curţii Constituţionale şi a fost acceptată de către Comisia Europeană, reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcţionării instanţelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă, cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraţilor.
2. Salarizarea magistraţilor NU este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare
Una dintre cele mai răspândite idei, prin presă, este referitoare la aşa-numitele venituri „nesimţite” ale judecătorilor.
În realitate, indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv (după admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (vechime minim 18 ani, selecţie extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilităţile şi interdicţiile profesiei de magistrat.
3. Volumul de activitate, condiţiile de muncă din instanţe
Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al personalului auxiliar, în condiţiile unei creşteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilităţi legislative excesive.
Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curţile de apel şi 619 dosare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operaţiuni: verificările şi rezoluţiile iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunţarea şi motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare.
Volumul de muncă al unui judecător român depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparaţi atunci când se discută chestiunea condiţiilor de pensionare. Or, creşterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.
În ceea ce priveşte condiţiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanţe au relevat prezenţa a numeroşi factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni şi iritanţi ai sistemului respirator, alături de alte condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupaţional, volumului mare de muncă, caracterului activităţii judecătoreşti şi fenomenului de izolare socială inerent funcţiei.
4. Încrederea în justiţie NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.
Una din cele mai des rostogolite afirmaţii false se referă la încrederea în justiţie, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale. Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era bună şi foarte bună pentru 52% din populaţia generală şi pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistraţilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiţii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenţa politicului şi a guvernului în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.
În perioada următoare, curţile de apel vor prezenta cetăţenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanţelor, problemele legate de infrastructură, condiţii de muncă şi resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă.
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădiţa, preşedintele Curţii Militare de Apel
Decizia nr. 31 din 05.06.2025 privind repartizarea personalului Judecătoriei Medgidia pe secții
Anunț
12.05.2025
Conform Hotărârii nr. 4 din data de 09.05.2025 emisă de Colegiul de Conducere al Judecătoriei Medgidia, începând cu data 12.05.2025, se desfiinţează completul civil C5/2017 (C5/2017-cc, C5/2017 încuv.exec.), dosarele aparţinând acestui complet urmând să fie repartizate ciclic către celelalte completuri din materia civilă; începând cu data 12.05.2025, se desfiinţează completul civil C5/2017 (C5/2017-cc, C5/2017 încuv.exec.)” şi : “C15stg/2024 (C15stg/2024-cc) şi C16stg/2024 (C16stg/2024-cc)
Anunț
În vederea evaluării gradului de satisfacţie al persoanelor interesate la nivelul instanţelor de judecată, Judecătoria Medgidia pune la dispoziţie Chestionarul referitor la percepţia activităţii Judecătoriei Medgidia, care poate fi completat atât în format fizic, prin punerea acestuia la dispoziția persoanelor interesate, în cadrul arhivelor Judecătoriei Medgidia, cât şi în format online, pe site-ul Judecătoriei Medgidia, la secţiunea Informaţii de interes public sau accesând link-ul: Chestionar referitor la percepţia activităţii instanţei.
Judec.Medgidia-Extras Dec. nr.23 din 16.04.2024 privitotr la alegerile electorale din 09.06.2024.pdf
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Anunț privitor desființare Complet C6.pdf
Potrivit Deciziei nr. 7 din 12.02.2024 emisă de Președintele Judecătoriei Medgidia, începând cu data de 16 februarie 2024 se desființează completurile civile C6, C6-cc și C6 încuv., cauzele, inclusiv cele suspendate, aparținând completurilor menționate mai sus, fiind repartizate ciclic celorlalte completuri civile, părțile urmând a fi înștiințate prin emiterea de citații cu noile termene de judecată acordate în fiecare cauză. Așadar, ședințele de judecată stabilite anterior pentru completurile civile C6, C6-cc și C6 încuv. nu vor mai avea loc.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ANUNT ! Potrivit Deciziei nr. 74 din 24.11.2023 emisă de Președintele Judecătoriei Medgidia, începând cu data de 04.12.2023, este desființat Completul P3(P3CP, DL3, Pr ex,.pen., C3 special incompatibilități), cauzele fiind repartizate ciclic celorlalte completuri penale, părțile urmând a fi înștiințate prin emiterea unor noi citații cu noile termene acordate în cauze.
------------------------------------------------------------------------
Comunicat de presă din data de 04.09.2023.pdf
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Comunicat de presă din 20.06.2023
----------------------------------------------------------------------------------
Programul de lucru : 8:00 - 16:00
Program de lucru cu publicul:
Arhiva si Registratura: Luni: 10:00 - 14:00 Marţi, Miercuri, Joi: 08:30 - 12:30
Biroul executări penale: Luni: 11:00 - 15:00 Marţi, Miercuri, Joi şi Vineri: 09:00 - 13:00
Biroul executări civile: Zilnic: 08:00 – 11:00
Biroul de informare şi relaţii publice va avea program cu publicul în fiecare zi de Luni şi Miercuri între orele 10:00 – 12:00 şi Joi între orele 16:00 – 19:00.
COMUNICAT DE PRESĂ DIN DATA DE 30.06.2022
Contacte utile pentru depunerea cererilor împotriva instituirii măsurilor prevăzute de art.16 şi 17 din Legea nr.136/2020
Corespondenta Legea 136/2020: jd-ctme-L136-carantina@just.ro
__ANUNT_L136_2020.doc
ANUNTURI IMPORTANTE PRIVIND DESFASURAREA ACTIVITATII DE JUDECATA
Decizia din nr.7 din 14.05.2020.pdf
20.03.2020-Anunț Lista caiuzelor penale ce se vor judeca pe perioada stării de urgență.pdf
Decizia nr.5 din 19.03.2020.pdf
Anunț măsuri prevenire Covid 19.pdf
Hotărârea nr.7 din 13.03.2020.pdf
COMUNICAT DE PRESA 12 MARTIE 2020
Extras Hot.Colegiu Conducere nr.31 din 19.12.2019.pdf
Decizia nr.34 din 30.12.2019-privitor avocati.pdf
ANUNŢ DE INTERES PUBLIC
privind măsurile instituite la Tribunalul Constanţa şi Judecătoriile Constanţa, Medgidia, Mangalia şi Hârşova pentru prevenirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus la reluarea activităţii de judecată
În atenţia persoanelor care au dosare pe rol la instanţele indicate mai sus:
1.Pentru evitarea aglomerării persoanelor în incintele instanţelor, s-a luat măsura programării judecării cauzelor pe intervale orare, de la data ridicării stării de urgenţă; drept urmare, în aplicaţia ECRIS şi pe portalul instanţelor de judecată s-au menţionat corespunzător orele de prezentare la instanţă a persoanelor citate (părţi, martori, avocaţi, etc). Solicităm persoanelor interesate să consulte portalul instanţelor de judecată portal.just.ro, secţiunea dosare/ora estimată, pentru a lua cunoştinţă despre ora la care urmează a se prezenta la instanţă.
2.Lista de ședință va fi configurată cu dosarele în ordinea orelor estimate de judecată, și va fi afișată inclusiv la ușa de intrare în instanță,
3. Persoanele ce intră în incinta instanţelor, atât la compartimentele având relaţii cu publicul cât şi în sălile de judecată, au obligaţia purtării măștii de protecție, precum şi obligaţia dezinfectării pe mâini cu dezinfectant pus la dispoziţie de către instanţă, la intrare şi înainte de a consulta fizic dosarele.
4.Accesul avocaţilor, experţilor, justiţiabililor, etc pentru studiul dosarelor în arhive se va face cu respectarea distanţei de protecţie de 1,5 m între aceştia pe perioada studiului, în funcţie de fiecare spaţiu de arhivă concret.
5.Aşezarea în sală a publicului (inclusiv părţi, avocaţi) se va realiza cu distanţă de protecţie de 1,5-2 metri între aceştia.
6.Părţile şi celelalte persoane citate la judecată vor fi încunoştiinţate despre momentul în care pot intra în sală în funcţie de încărcarea acesteia, prin afişare pe monitorul de la intrarea în sală a succesiunii dosarelor, prin apelarea prin staţie de amplificare (unde există), prin afişarea listei de şedinţă cu menţionarea orei .
7.Se solicită persoanelor care cunosc faptul că prezintă un risc de a fi contaminate cu noul coronavirus (venite din străinătate, venite din zone din ţară în care s-a instituit carantină generalizată, aflate în carantină ori care prezintă simptome Covid 19 -febră, tuse, durere de cap, dificultate la înghiţire, dificultăţi de respiraţie) să anunţe acest aspect şi să evite prezentarea fizică la instanţă. În cazul observării unor astfel de simptome, persoanei respective i se va verifica temperatura corporală şi se vor evalua măsurile necesar a fi luate pentru protecţia publică.
8.Se solicită justiţiabililor să nu rămână în incinta instanţei mai mult decât este necesar pentru rezolvarea operaţiunii ce a necesitat prezenţa lor.
9. Solicităm comunicarea datelor de contact electronic (e-mail) astfel încât corespondenţa instanţă-părţi/avocaţi să se realizeze cât mai mult în formă electronică, iar părţile/avocaţii să poată studia dosarele fără a se prezenta fizic la instanţă.
10.Vor fi afișate, atât în instanțe cât și pe portal, informații adresate publicului privind regulile, specifice protecției împotriva Covid 19, de acces în instanță, de studiu dosare și de participare la ședințele de judecată, pe care vă rugăm să le consultaţi.
Preşedinte Tribunalul Constanţa
Jud. Teodor-Viorel Gheorghe
ANUNȚ
Potrivit Ordinului nr. 4 din 11.10.2019 emis de Președintele Tribunalului Constanța, în vederea punerii în aplicare a prevederilor art.154 alin. 6 Cod procedură civilă și a simplificării activității de comunicare acte procedurale și de punere în executare a hotărârilor judecătorești prin utilizarea poștei electronice, pentru operaționalizarea programului informatic T.D.S. (Transmitere Documente Semnate/Securizate), în măsura în care instituțiile și persoanele fizice și juridice doresc comunicarea actelor de procedură și își exprimă acordul privind comunicarea în această modalitate, sunt rugate să comunice adresa de poștă electronică prin consemnarea pe cât posibil pe prima pagină a documentului pe care îl depun la instanță, inclusiv prin consemnare olografă ad-hoc, pentru a putea fi preluată și introdusă în programul informatic T.D.S.
PREȘEDINTE,
Judecător Marius Cătălin Croitoru
ANUNȚ pdf.pdf
ANUNŢ IMPORTANT
ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR NECESARE FUNCŢIONĂRII APLICAŢIEI INFODOSAR, începând cu data de 03.07.2017, părţile vor comunica la adresa de e-mail a instanţei jud-medgidia-reg@just.ro, copii scanate în format PDF ale documentelor sau documentele în format Word depuse prin Registratură, cu indicaţia ca documentele ce vor fi comunicate să nu aibă dimensiuni mai mari de 60 KB/pagină şi 12 MB/document.
IMPORTANT
În conformitate cu disp. art. 178 alin. 3 din ROI, în perioada 24.06.2019 – 01.09.2019, compartimentul de registratura şi arhiva, compartimentul executări penale si biroul de relaţii de interes public, vor funcționa dupa programul vacanței judecătoreşti (conform Hotărârii nr.14 din 03.06.2019 a Colegiului de Conducere din cadrul Judecătoriei Medgidia)
Anunţ
Dosarele privind cauzele referitoare la adopţii nu sunt publicate pe site, ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal inserate în Legii 677/2001, precum şi a prevederilor Legii 273/2004 privind adopţiile. |
| |
| |
| |
| |
|