ANUNŢ
În datele de 24 decembrie 2025 și 31 decembrie 2025, programul de lucru al personalului instanței se va
desfășura în intervalul orar 08:00 - 11:00.
Începând cu ora 11:00, activitatea cu publicul la registratura instanței, precum şi la arhivele civilă şi penală, se suspendă.
Actele de procedură, cererile și orice alte înscrisuri care trebuie depuse la registratura instanței după ora 11:00,
în datele menționate la art. 1, vor fi transmise exclusiv prin e-mail (jud-mangalia-reg@just.ro) la adresa oficială a instanței,
sau pe fax (0241754506; 0241755798), acestea urmând a fi înregistrate potrivit legii.
ANUNŢ
Potrivit dispoziţiilor Deciziei nr. 22 din 01.12.2025 a preşedintelui Judecătoriei Mangalia, începând cu data de
02.12.2025 se desfiinţează completurile de judecată civil C7 şi penal P7 al căror preşedinte este doamna judecător
Iancu Steliana-Gabriela.
Părţile şi avocaţii din dosarele civile şi penale cu termene de judecată la datele de 10.12.2025 şi 17.12.2025,
la completurile de judecată C7 şi P7, sunt rugaţi să nu se prezinte la instanţă, întrucât dosarele se vor repartiza ciclic,
iar părţile urmează să fie citate pentru termenele de judecată pe care le vor stabili completurile de judecată care au
primit dosarele în urma repartizării ciclice.
EXTRAS HOTĂRÂREA NR. 6 din 22 octombrie 2025
Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Mangalia, întrunită în conformitate cu dispoziţiile
art. 13 lit. e) raportat la art. 7 alin. 1 lit. r) şi art. 14 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 3243/22.12.2022 a Consiliului Superior al Magistraturii,
* * *
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art.1 - Cu unanimitatea voturilor exprimate de cei 7 judecători prezenţi la Adunarea generală, suspendarea
măsurilor de protest adoptate prin art. 3 din Hotărârea nr. 4 din data de 26 august 2025 a Adunării Generale
a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Mangalia, completată prin Hotărârea nr. 5 din 15.10.2025 şi,
în consecinţă, reluarea temporară a activităţii de judecată pentru toate cauzele, începând cu data de 24
Octombrie 2025.
Adoptată azi, 22 octombrie 2025, la sediul Judecătoriei Mangalia.
ANUNT
prin Hotărârea Adunării Generale a judecătorilor Judecătoriei Mangalia
nr. 4 din data de 26 August 2025
Având în vedere Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Mangalia nr. 4 din 26.08.2025, prin
care s-a dispus suspendarea activităţii de judecată începând cu data de 27.08.2025, şedinţa de judecată din data de
11.09.2025 a completului C9 nu se va desfăşura, urmând ca
părţile să fie înştiinţate prin citaţie pentru noul termen de judecată. Termenele de judecată stabilite vor fi publicate pe
portalul Judecătoriei Mangalia.
Hotărârea Adunarii Generale nr. 4 din data de 26 august 2025
La data de 26 august 2025, ora 13.00, la sediul Judecătoriei Mangalia a avut loc ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art.55 alin.(4) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având înscris pe ordinea de zi ca punct unic: Exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.
După dezbateri și supunere la vot, Adunarea Generală a Judecătorilor Judecătoriei Mangalia, în temeiul dispozițiilor art.13 lit.(c) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr.3243/2022 a hotărât:
„Art. 1. Cu unanimitate de voturi solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Art. 2. Cu unanimitate de voturi solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.
Art. 3. Cu unanimitate de voturi începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluționarea cauzelor civile cu excepţia cauzelor care au ca obiect ordin de protecţie (Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie), suspendare provizorie a executării silite şi internare nevoluntară, precum şi a cauzelor penale, cu excepţia cauzelor care au ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive şi asiguratorii şi a cauzelor urgente de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (luarea/prelungirea măsurilor preventive, emiterea mandatelor de supraveghere tehnică, emiterea mandatelor de percheziţie domiciliară, luarea măsurilor de siguranţă cu caracter provizoriu).
Art. 4. Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate în art. 3).
Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică Consiliului Superior al Magistraturii.”
COMUNICAT
Preşedinţii Curţilor de Apel
14 iulie 2025
Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă ferm discursul public susţinut, bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor, atrăgând atenţia asupra consecinţelor nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetăţenilor la un proces echitabil
Preşedinţii Curţilor de Apel din România atrag atenţia asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent şi responsabil, pentru a prezerva independenţa justiţiei şi, implicit, dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil.
Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiţie slabă şi dependentă de executiv. O astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetăţenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertăţile fundamentale.
Preşedinţii Curţilor de Apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor.
Este, aşadar, datoria judecătorilor de a reacţiona la aceste asalturi, prin rostirea adevărului, pentru că atunci când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte înseamnă că vom avea deja o justiţie supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii.
Ca atare, pentru corecta informare a cetăţenilor, vom prezenta mai jos o serie de informaţii vădit eronate, care au fost susţinute în mod repetat în ultima perioadă:
1. Vârsta de pensionare medie în magistratură NU este 48 de ani.
Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: „Avem câteva realităţi care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca preşedinte, majoritatea erau la 48 de ani.”
Această afirmaţie este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de Preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînţeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmaţii, preluate şi răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistraţii depăşeşte 50 de ani – pentru majoritatea –, magistraţii fiind eliberaţi din funcţie prin pensionare şi la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.
În ciuda datelor statistice obiective, puse la dispoziţie inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continuă să se răspândească informaţia falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.
Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate cu legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraţilor a crescut la 60 de ani: „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
Ca atare, vârsta minimă de pensionare creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, după consultările avute nu doar cu magistraţii, ci şi cu reprezentanţii Comisiei Europene.
După ce legea menţionată anterior a fost adoptată, după multe dezbateri, a fost trecută prin filtrul Curţii Constituţionale şi a fost acceptată de către Comisia Europeană, reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcţionării instanţelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă, cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraţilor.
2. Salarizarea magistraţilor NU este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare
Una dintre cele mai răspândite idei, prin presă, este referitoare la aşa-numitele venituri „nesimţite” ale judecătorilor.
În realitate, indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv (după admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (vechime minim 18 ani, selecţie extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilităţile şi interdicţiile profesiei de magistrat.
3. Volumul de activitate, condiţiile de muncă din instanţe
Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al personalului auxiliar, în condiţiile unei creşteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilităţi legislative excesive.
Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curţile de apel şi 619 dosare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operaţiuni: verificările şi rezoluţiile iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunţarea şi motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare.
Volumul de muncă al unui judecător român depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparaţi atunci când se discută chestiunea condiţiilor de pensionare. Or, creşterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.
În ceea ce priveşte condiţiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanţe au relevat prezenţa a numeroşi factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni şi iritanţi ai sistemului respirator, alături de alte condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupaţional, volumului mare de muncă, caracterului activităţii judecătoreşti şi fenomenului de izolare socială inerent funcţiei.
4. Încrederea în justiţie NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.
Una din cele mai des rostogolite afirmaţii false se referă la încrederea în justiţie, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale.
Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era bună şi foarte bună pentru 52% din populaţia generală şi pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistraţilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiţii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenţa politicului şi a guvernului în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.
În perioada următoare, curţile de apel vor prezenta cetăţenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanţelor, problemele legate de infrastructură, condiţii de muncă şi resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă.
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădiţa, preşedintele Curţii Militare de Apel
Pe perioada vacanţei judecătoreşti, respectiv 30.06 – 31.08.2025, programul de lucru cu publicul se va desfăşura astfel:
- registratură: luni, miercuri şi joi între orele 10:00 – 12:00;
- arhivele civilă şi penală: luni şi miercuri între orele 09:00 – 13:00;
- persoane juridice (asociații și fundații): luni şi miercuri între orele 10:00 – 12:00;
- şedinţele de judecata încep la ora 9:00;
Accesul în sălile de judecata se face începând cu orele 8:30.
Ca urmare a desfiinţării completurilor de judecată C6 şi P6, dosarele civile şi penale planificate în şedinţa din data de 23.01.2025 au fost repartizate ciclic către alte completuri de judecată. Pentru toate dosarele urmează să se stabilească noi termene de judecată, iar părţile vor fi citate.
ANUNŢ
În vederea evaluării gradului de satisfacţie al persoanelor interesate la nivelul instanţelor de judecată, Judecătoria Mangalia pune la dispoziţie Chestionarul referitor la percepţia activităţii Judecătoriei Mangalia, care poate fi completat atât în format fizic, prin punerea acestuia la dispoziția persoanelor interesate, în cadrul arhivelor Judecătoriei Mangalia, cât şi în format online, pe site-ul Judecătoriei Mangalia, la secţiunea Informaţii de interes public sau accesând link-ul: Chestionar referitor la percepţia activităţii instanţei.
Pe perioada vacanţei judecătoreşti, respectiv 30.06 – 31.08.2025, programul de lucru cu publicul se va desfăşura astfel:
- registratură: luni, miercuri şi joi între orele 10:00 – 12:00;
- arhivele civilă şi penală: luni şi miercuri între orele 09:00 – 13:00;
- persoane juridice (asociații și fundații): luni şi miercuri între orele 10:00 – 12:00;
- şedinţele de judecata încep la ora 9:00;
- accesul în sălile de judecata se face începând cu orele 8:30.
COMUNICAT
04.09.2023
HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A JUDECĂTORILOR NR. 5 DIN 04.09.2023
La data de 04 septembrie 2023, ora 12:00, la sediul Judecătoriei Mangalia a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de Preşedintele Judecătoriei Mangalia, în temeiul art. (7) pct.1) lit. r) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr.3243/2022 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, având înscrisă pe ordinea de zi: Dispunerea unor măsuri privind protestul inițiat prin Hotărârea nr. 4 din data de 20 iunie 2023 a Adunării generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Mangalia.
După dezbateri, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Mangalia a hotărât:
Începând cu data de 04 septembrie 2023, suspendă forma de protest adoptată prin Hotărârea nr. 4 din data de 20 iunie 2023 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Mangalia, având în vedere decizia Curţii Constituţionale nr.467 din data de 02 august 2023 referitoare la legea privind pensiile de serviciu şi, în consecinţă, hotărăşte reluarea activităţii pentru toate cauzele.
Lista cauzelor ce se judecă
COMUNICAT
20.06.2023
HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A JUDECĂTORILOR NR. 4 DIN 20 IUNIE 2023
Adoptă forma de protest ce constă în amânarea cauzelor cu excepția celor cu caracter urgent, menționate în anexa nr. 1, precum și în cauzele penale în care sunt inculpați sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, măsuri asigurătorii, cauze în care prescripția răspunderii penale este iminentă, cauze în materia executării pedepsei.
Solicită președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, Președinților Senatului și Camerei Deputaților sesizarea Curții Constituționale cu obiecții de neconstituționalitate a modificărilor aduse Legii 303/2022.
Hotărăște ca forma de protest să fie pe durata nedeterminată, începând cu data de 21.06.2023 și până la adoptarea unei soluții legislative adecvate, care să respecte statutul profesiei de magistrat, să aibă caracter previzibil și să evite disfuncțiile și inechitățile din sistemul judiciar, precum și adoptarea unei noi hotărâri a adunării generale de încetare/ prelungire protest.
anexa nr. 1 la HAG nr. 4 din 20.06.2023
COMUNICAT
Judecătoria Mangalia aduce la cunoştinţă opiniei publice că, în urma adoptării de către Consiliul Superior al Magistraturii a hotărârii privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 625 din data de 25 iunie 2021, trei unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa, respectiv comunele Topraisar, Bărăganu şi Mereni au fost rearondate din circumscripţia Judecătoriei Mangalia, în circumscripţia Judecătoriei Medgidia.
Conform regulilor de procedură în vigoare, procesele in curs de judecată la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii mai sus amintită, vor continua să fie judecate de instanţele legal învestite.
Adrian Ionescu,
Judecător delegat la Biroul de Informare și Relații Publice
din cadrul Judecătoriei Mangalia
|
A N U N Ţ
|
În conformitate cu Dispoziţia nr. 7 din 30.06.2017 emisă de preşedintele Curţii de Apel Constanţa referitoare la implementarea măsurilor necesare funcţionării aplicaţiei Info dosar – Fişă dosar dezvoltată de Curtea de Apel Constanţa care, prin autentificarea cu o parolă de acces, pusă exclusiv la dispoziţia justiţiabililor, avocaţilor, consilierilor juridici şi altor persoane interesate, permite vizualizarea în integralitate a unor documente din dosare – documente emise de instanţă şi postate în ECRIS (hotărâri judecătoreşti) care sunt închise, documente depuse la dosar de către părţi sau alţi participanţi sau emise de instanţă, scanate şi ataşate în ECRIS, vă aducem la cunoştinţă următoarele;
- Părţile sau apărătorii acestora vor comunica la adresa de e-mail a instanţei „jud-mangalia-reg@just.ro„ copii scanate în format pdf. ale documentelor depuse la registratură sau prin poştă;
- Documentele comunicate nu trebuie să aibă dimensiuni mai mari de 60 KB/pagină şi 12 MB/document;
- În cazul în care documentele scanate sunt foarte mari, se va ataşa un DVD care să le conţină.
Dosarele privind cauzele referitoare la adopţii nu sunt publicate pe site, ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal inserate în Legea 677/2001, precum şi a prevederilor Legii 273/2004 privind adopţiile.
|