Informaţii şi date cu caracter personal
COMUNICAT
21.10.2025
Judecătorii Judecătoriei Constanţa, întruniţi astăzi, 21.10.2025, în Adunarea Generală, au decis suspendarea măsurilor de protest adoptate prin art. 3 din Hotărârea nr. 4 din data de 26 august 2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Constanţa şi, în consecinţă, reluarea temporară a activităţii de judecată pentru toate cauzele, începând cu data de 22 octombrie 2025.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
Vicepreşedinte
Judecător Georgiana-Andreea Nedelcu ***
02.09.2025
Având în vedere Hotărârea Adunării Generale a Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare DICASTERIAL de la data de 27.08.2025, vă facem cunoscut că, începând cu data de 02.09.2025 activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex vor fi limitate exclusiv la atribuţiile ce derivă din soluţionarea cauzelor urgente stabilite prin hotărârile adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor, care conform Hotărârii nr. 4 din 26.08.2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Constanţa sunt următoarele: în materie civilă: ordin de protecţie, internare medicală nevoluntară, internarea provizorie nevoluntară, ordonanţă preşedinţială privind situaţiile de risc pentru viaţa şi integritatea fizică şi psihică a minorilor, precum şi incidentele procedurale cu privire la aceste cauze, iar în materie penală: verificarea măsurilor preventive, cauzele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi formulate la cererea procurorului şi internare medicală în mod provizoriu.
Începând cu data de 02.09.2025, vor fi adoptate următoarele forme de protest de către personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Judecătoriei Constanţa:
a. refuzul efectuării muncii suplimentare peste programul normal de lucru;
b. reducerea programului cu publicul cu o oră față de intervalul stabilit administrativ;
c. suspendarea eliberării actelor care nu sunt urgente;
d. suspendarea introducerii datelor în programele informatice privind digitalizarea sistemului judiciar, la nivel național și local, cu excepția ECRIS;
e. suspendarea furnizării relațiilor judiciare, cu excepția celor formulate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public;
f. refuzul de a înmâna la studiu dosarele aflate pe rol în cazurile în care acestea se amână fără discuții, conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor;
g. acordarea accesului la dosarele aflate în arhiva curentă doar prin intermediul dosarului electronic, fără consultare fizică în arhive;
h. amânarea înaintării formelor de dare în debit și recuperare a sumelor ce constituie venituri la bugetul de stat.
*** Program de lucru cu publicul pe perioada protestului:
REGISTRATURA
Luni: 08:00-11:00
Marţi: 08:00-11:00
Miercuri: 10:00-13:00
Joi: 08:00-11:00
Vineri: 08:00-11:00
ARHIVA CIVILĂ: ARHIVA PENALĂ
Luni: 08:30-11:30 Luni: 08:30-11:30
Marţi 08:30-11.30 Marţi 08:30-11.30
Miercuri: 10:00-13:00 Miercuri: 10:00-13:00
Joi: 08:30-11:30 Joi: 08:30-11:30
Vineri: program suspendat Vineri: program suspendat
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
Vicepreşedinte
Judecător Georgiana-Andreea Nedelcu COMUNICAT
26.08.2025
Judecătorii Judecătoriei Constanţa, întruniţi astăzi, 26.08.2025, în Adunarea Generală, au decis ca începând cu data de 27.08.2025, să suspende soluționarea cauzelor, pe durata nedeterminată, până la retragerea proiectului de lege, cu excepţia cauzelor urgente:
- în materie civilă: ordin de protecţie, internare medicală nevoluntară, internarea provizorie nevoluntară, ordonanţă preşedinţială privind situaţiile de risc pentru viaţa şi integritatea fizică şi psihică a minorilor, precum şi incidentele procedurale cu privire la aceste cauze;
- în materie penală: verificarea măsurilor preventive, cauzele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi formulate la cererea procurorului şi internare medicală în mod provizoriu;
pentru următoarele considerente principale:
► lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a așa-numitelor „reforme", cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesioniști - realități de natură să producă disfuncții în organizarea activității instanțelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea, anuală, a dezbaterilor privind statutului judecătorilor și procurorilor, în condițiile creșterii volumului de activitate al instanțelor și al unui grad de încărcătura al judecătorilor mult peste media europeană;
► punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor Justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 și, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025;
► exigența minimală privind consolidarea și previzibilitatea statutului judecătorilor, strict necesară păstrării stabilității sistemului judiciar, votată în adunările generale ale tuturor instanțelor de judecată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, instanțele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a Înaltei Curți de Casație din Justiție, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut”, solicitându-se, totodată, executivului și legislativului „să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia”;
► ultima modificare adusă Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu privire la condițiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 950/20.10.2023), după ce Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 467/2.08.2023, a declarat neconstituțională soluția legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent, actualul proiect încălcând jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215 PNNR, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsă în Legea nr. 282/2023, fiind agreată de experții Comisiei Europene;
► încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenței:
i)Curții Constituționale, e.g., Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020: Pensia de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații; principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu. Atât în jurisprudența Curții Constituționale a României, cât și în jurisprudența altor Curți Constituționale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției; la acordarea beneficiului pensiei de serviciu, legiuitorul a avut în vedere importanta pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilităţi și interdicții specifice; spre deosebire de alte sisteme constituționale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 al Comisiei de la Veneția), care sunt mai permisive în ceea ce privește compatibilitatea funcției de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituțional normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitățile care însoțesc funcția de judecător rațiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea între această funcție și orice alte funcții publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică); nivelul adecvat al remunerării și al cuantumului pensiilor magistraților reprezintă o compensație parțială a lipsei unor drepturi fundamentale, precum și a incompatibilităților stabilite la nivel constituțional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilități li se adaugă interdicțiile prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Pe de altă parte, stabilirea nivelului pensiei ține seama de responsabilitățile și riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia; orice reglementare referitoare la salarizarea și stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte cele două principii, al independenței justiției și al statului de drept, cadrul constituțional actual fundamentând securitatea financiară a magistraților;
ii)Curții de Justiție a Uniunii Europene, e.g. cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23: Perceperea de către judecători a unei remunerații proporționale cu importanța funcțiilor pe care le exercită constituie o garanție esențială pentru independența judiciară care presupune ca statutul judecătorilor, inclusiv sistemul de pensii, să îi protejeze de orice presiuni externe care le pot influența deciziile; pensiile ocupaționale sunt un element al remunerației, dând naștere la drepturi care trebuie protejate, inclusiv din punctul de vedere al drepturilor de proprietate; orice modificare a regimului de pensionare al magistraților trebuie să respecte exigențele statului de drept și să nu afecteze independența; pensia de serviciu constituie un bonus de loialitate sub formă de recompensă, dar, mai presus de toate, are efectul de a compensa privările, restricțiile și incompatibilitățile suferite pe parcursul exercitării profesiei, iar nerespectarea acestei jurisprudențe constituie o încălcare gravă a dreptului Uniunii. Potrivit punctului 54 din Recomandarea Comitetului de Miniștri din anul 2010, „trebuie să existe garanții pentru [...] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu", iar din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor reiese că acest statut trebuie să garanteze judecătorului „ care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională";
iii)Curții Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko și alții v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat și alții v. Cehia: Neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-și exercita funcțiile judiciare în mod independent și imparțial, pentru a fi protejați de presiuni externe menite să le influențeze deciziile și comportamentul. Recomandarea Comitetului de Miniștri privind independența, eficiența și rolul judecătorilor și Carta europeană privind statutul judecătorilor subliniază în mod clar importanța acestor factori; dreptul de a primi o pensie pe viață într-un cuantum egal cu ultimul salariu și ajustabil în funcție de modificările salariului judecătorilor în funcție a creat un interes proprietar care intră în sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Încetarea ulterioară a ajustării, în urma căreia judecătorul nu a mai putut solicita o pensie mai mare, în ciuda creșterii semnificative a salariului judecătorilor curții supreme în funcție, constituie o modificare legislativă care a redus în mod clar sfera inițială a dreptului la pensie, trebuind considerată o ingerință în dreptul de a se bucura în mod pașnic de bunurile sale; nivelul remunerației judecătorilor trebuia stabilit astfel încât să îi protejeze de presiunile menite să le influențeze deciziile și, în general, comportamentul, iar neasigurarea plății beneficiilor judiciare la care aveau dreptul judecătorii în temeiul legii constituia o circumstanță susceptibilă să împiedice exercitarea funcțiilor judiciare cu dedicarea necesară;
► impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneția, potrivit căruia este esențial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniștii din sistemul judiciar și cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea normelor legale, precum și în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democrație; acestea sunt complementare și nicio putere nu este „supremă” și nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcția constituțională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească și să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcții; analizele și criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecțiile de bază ale independenței judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate;
► impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraților - demascată și condamnată de președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor din România care au accentuat faptul că o astfel de modalitate nu poate sta la baza niciunei reforme ce vizează în mod direct independența și funcționarea justiției, asemenea atacuri grave neafectând doar statul de drept, ci și drepturile și libertățile cetățenilor care pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă, atribut ce nu constituie un privilegiu al judecătorului, ci o garanție a dreptului la un proces echitabil,
► prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eșecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiția, potrivit Constituției, nu are nici o atribuție, creându-se riscul major ca toate aceste acțiuni ale executivului și legislativului să inducă cetățenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic ce se comportă autocratic, putând, în pofida oricăror valori ale statului de drept, să impună modificări în forță, fără niciun fel de consultări, cu desconsiderarea independenței justiției, marcând începutul sfârșitului statului de drept în România;
► „omisiunea” de a se menționa, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraților, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu și speciale, din care doar 5.600 sunt magistrați, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraților, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în disprețul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obținută din 2,64% sau din 0,1%;
► evidențierea clară, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realității, statutul magistraților poate fi prezentat ca un „privilegiu", iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraților. În realitate, nu se taie un „ beneficiu", se taie din independența justiției, din echilibrul democrației»;
► avertismentul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă de atacuri politice și mediatice la adresa magistraților, modificări legislative ale statutului magistraților fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut și, implicit, un pericol real pentru statul de drept. Aducem la cunoştinţa tuturor participanţilor la procedurile judiciare că înţelegem consecinţele formei de protest adoptate, dar am fost nevoiţi să recurgem la această măsură, fiind în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent.
Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii garanţii de independenţă.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
Vicepreşedinte
Judecător Georgiana-Andreea Nedelcu
Mesajul preşedinţilor Judecătoriilor către societate
Președinții judecătoriilor din țară se raliază poziţiilor exprimate de preşedinţii curţilor de apel şi preşedinţii tribunalelor şi susţin ferm demersurile efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii în contextul actual al atacurilor la imaginea publică a sistemului de justiţie.
Atragem atenţia asupra faptului că poziţiile exprimate în ultima perioadă de mass media, mediul politic, chiar şi de funcţionari ai statului prin care se denaturează adevărul sau se prezintă într-o manieră tendenţioasă informaţii legate de sistemul de justiţie, scoase din context, pun în pericol nu doar locul pe care una dintre cele trei puteri în stat – puterea judecătorescă – îl are în statul de drept, cel puţin în percepţia publică, dar şi viitorul sistemului de justiţie în ansamblu.
În contextul în care profesia de magistrat nu mai este la fel de dezirabilă ca în trecut din cauza volumului de lucru în continuă creştere, a condiţiilor de muncă şi a numeroaselor interdicţii inclusiv de natură personală, prejudiciul produs de afectarea imaginii publice a autorităţii judecătoreşti nu este doar unul prezent, destabilizând sistemul de justiţie, ci pune în pericol viitorul magistraturii, prin scăderea atractivităţii profesiei, în principal și prin stigmatizarea constantă a corpului magistraţilor.
În încheiere, preşedinţii judecătoriilor susţin dialogul între cele trei puteri ale statului şi îndeamnă exprimarea punctelor de vedere referitoare la sistemul de justiție într-o manieră care să servească intereselor statului de drept, în urma unei examinări de ansamblu a sistemului de justiție, conștientizând impactul propagării unor informaţii trunchiate într-un context social deja tensionat.
07.08.2025
Preşedinţii Judecătoriilor din România
*Semnăturile pentru însuşirea comunicatului sunt accesibile în următorul link:
*** COMUNICAT
Preşedinţii Curţilor de Apel
Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă ferm discursul public susţinut, bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor, atrăgând atenţia asupra consecinţelor nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetăţenilor la un proces echitabil.
Preşedinţii Curţilor de Apel din România atrag atenţia asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent şi responsabil, pentru a prezerva independenţa justiţiei şi, implicit, dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil.
Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiţie slabă şi dependentă de executiv. O astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetăţenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertăţile fundamentale.
Preşedinţii Curţilor de Apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor.
Este, aşadar, datoria judecătorilor de a reacţiona la aceste asalturi, prin rostirea adevărului, pentru că atunci când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte înseamnă că vom avea deja o justiţie supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii.
Ca atare, pentru corecta informare a cetăţenilor, vom prezenta mai jos o serie de informaţii vădit eronate, care au fost susţinute în mod repetat în ultima perioadă:
1. Vârsta de pensionare medie în magistratură NU este 48 de ani.
Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: „Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.”
Această afirmaţie este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de Preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînţeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmaţii, preluate şi răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistraţii depăşeşte 50 de ani – pentru majoritatea –, magistraţii fiind eliberaţi din funcţie prin pensionare şi la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.
În ciuda datelor statistice obiective, puse la dispoziţie inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continuă să se răspândească informaţia falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.
Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate cu legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraţilor a crescut la 60 de ani: „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
Ca atare, vârsta minimă de pensionare creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, după consultările avute nu doar cu magistraţii, ci şi cu reprezentanţii Comisiei Europene.
După ce legea menţionată anterior a fost adoptată, după multe dezbateri, a fost trecută prin filtrul Curţii Constituţionale şi a fost acceptată de către Comisia Europeană, reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcţionării instanţelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă, cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraţilor.
2. Salarizarea magistraţilor NU este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare
Una dintre cele mai răspândite idei, prin presă, este referitoare la aşa-numitele venituri „nesimţite” ale judecătorilor.
În realitate, indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv (după admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (vechime minim 18 ani, selecţie extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. Or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei de magistrat.
3. Volumul de activitate, condiţiile de muncă din instanţe
Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al personalului auxiliar, în condiţiile unei creşteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilităţi legislative excesive.
Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curţile de apel şi 619 dosare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operaţiuni: verificările şi rezoluţiile iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunţarea şi motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare.
Volumul de muncă al unui judecător român depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparaţi atunci când se discută chestiunea condiţiilor de pensionare. Or, creşterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.
În ceea ce priveşte condiţiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanţe au relevat prezenţa a numeroşi factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni şi iritanţi ai sistemului respirator, alături de alte condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupaţional, volumului mare de muncă, caracterului activităţii judecătoreşti şi fenomenului de izolare socială inerent funcţiei.
4. Încrederea în justiţie NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.
Una din cele mai des rostogolite afirmaţii false se referă la încrederea în justiţie, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale.
Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era bună şi foarte bună pentru 52% din populaţia generală şi pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistraţilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiţii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenţa politicului şi a guvernului în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.
În perioada următoare, curţile de apel vor prezenta cetăţenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanţelor, problemele legate de infrastructură, condiţii de muncă şi resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel
***
ANUNȚ
Potrivit art. 94 indice 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 3243/2022 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 1505/17.06.2025 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în M. Of. nr. 586/24.06.2025:
- Cererile adresate instanței, precum și înscrisurile însoțitoare, transmise prin poșta electronică, se trimit exclusiv în format PDF, prin atașare directă la mesajul e-mail.
- Nu se acceptă transmiterea atașamentelor în alte formate (ex. Word, JPEG, PNG etc.) și nici linkuri către platforme de stocare și partajare a fișierelor (ex. Google Drive, WeTransfer, Dropbox etc.), cu excepția situației în care instanța solicită expres acest lucru.
- În cazul în care un e-mail adresat instanței conține atașamente în alt format decât PDF sau include linkuri către platforme externe, acesta nu va fi prelucrat de compartimentele de specialitate, iar atașamentele nu vor fi listate sau depuse la dosar.
- Expeditorul va fi notificat cu privire la neconformitatea mesajului transmis și la necesitatea retransmiterii documentelor în formatul acceptat.
***
ANUNȚ
Începând cu data de 01.09.2025, programul cu publicul se va desfăşura după cum urmează:
Arhiva Civilă
LUNI 08:30-12:30
MARŢI 08:30-12:30
MIERCURI 10:00-14:00
JOI 08:30-12:30
Arhiva Penală
LUNI 08:30-12:30
MARŢI 08:30-12:30
MIERCURI 10:00-14:00
JOI 08:30-12:30
Registratură
LUNI 08:00-12:00
MARŢI 08:00-12:00
MIERCURI 10:00-14:00
JOI 08:00-12:00
VINERI 08:00-12:00
Activitatea cu Executorii Judecătoreşti
LUNI 12:00-13:30
MARŢI 12:00-13:30
MIERCURI 08:30-10:00
JOI 12:00-13:30
Persoane Juridice – Asociaţii de Proprietari, Asociaţii/Fundaţii/Sindicate (Sala 5 - parter)
MARŢI 08:00-10:00
VINERI 08:00-10:00
Restituire recipise consemnare cauţiune
LUNI 09:00-12:00
MARŢI 09:00-12:00
MIERCURI 09:00-12:00
JOI 09:00-12:00
*** În vederea evaluării gradului de satisfacţie al persoanelor interesate la nivelul instanţelor de judecată, Judecătoriei Constanţa pune la dispoziţie Chestionarul referitor la percepţia activităţii Judecătoriei Constanţa, care poate fi completat atât în format fizic, prin punerea acestuia la dispoziția persoanelor interesate, în cadrul arhivelor Judecătoriei Constanţa, cât şi în format online, pe site-ul Judecătoriei Constanţa, la secţiunea Informaţii de interes public.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
În atenția participanţilor la procedurile judiciare de pe rolul Judecătoriei Constanţa
Vă informăm că începând cu luna martie 2023 se pot efectua programări online pentru serviciile oferite de compartimentele Arhivă Civilă şi Arhivă Penală din cadrul Judecătoriei Constanţa, sens în care se poate accesa www.tribunalulconstanta.ro, secţiunea Rezervare Online.
Conducerea Judecătoriei Constanţa
*** |
|