Până în anul 1896 Tribunalul Romanaţi funcţiona în sediul Prefecturii. Devenind neîncăpător autoritatile locale au luat hotărârea sa contruiască un sediu al justiţiei. Construcţia a fost ridicata in stilul neoclassic ca Palat de Justiţie. S-a mărit prin noua construcţie ce i s-a adaugat in anul 1927 pentru Curtea de Juraţi si pentru secţia a doua a tribunalului.
În această clădire au funcţionat cele două secţii ale Tribunalului Romanaţi, Secţia I-a şi Secţia a II-a, Secţia Tutelară, Parchetul Romanaţi şi Portărei. Informaţii despre activitatea judecătorească în perioada 1896-1928 ne furnizează monografia judeţului Romanaţi din 1928. Potrivit acestei monografii în perioada menţionată au funcţionat ca prezidenţi (preşedinţi) şi prim-prezidenţi (prim-preşedinţi) Victor Antinescu, Ion Hagiescu-Mirişte, Ion Stănescu-Buzău, Mircea Căpitănescu, Eugen Mărculescu. Secţia I-a a Tribunalului Romanaţi era condusă de prim-preşedintele Eugen Mărculescu, având ca judecător de şedinţă pe Ion Georgescu, cu grad de preşedinte şi pe Ion Anastasiu, ca judecător supleant pe Toma G.Veleanu, iar la cabinetul 1 Instrucţie pe Petre Mihail, cu grad de preşedinte.
Secţia a II-a a Tribunalului Romanaţi, a fost condusă de N. Bărbulescu, preşedinte, iar ca judecători de şedinţă Stefan Constantinescu, cu grad de preşedinte şi Gheorghe Marinescu, judecător supleant, T. Ronea, iar cabinetul 2 intrucţie îl avea pe T. Cristea. Secţia tutelară îl avea judecător de şedinţă pe Dimitrie Dăbuleanu.
Ştefan Ricman precizează în Monografia Romanaţiului că la Palatul de Justiţie, în sala paşilor pierduţi se afla fixată, în zid o placă de marmură neagră cu următoarea inscripţie: „Cinste şi recunoştinţă eroilor avocaţi şi magistraţi din Romanaţi căzuţi pe câmpul de onoare în războiul din 1916-1918, pentru întregirea neamului“ şi îi menţionează ca eroi pe Vasile V. Suditu judecător de şedinţă, căpitan de rezervă, Teodor Băloi judecător de ocol, locotenent de rezervă, Ion P. Dumitrescu judecător de şedinţă, locotenent de rezervă şi avocaţii Nicolae I. Celarianu, Emilian Georgescu, Teodor Crâşmaru, Teodor Dobrotescu, sublocotenenţi de rezervă.
În cadrul Tribunalului Romanaţi în 1928 funcţiona, Judecătoria Mixtă Caracal, avându-i ca judecători pe C. Marinescu, C. M. Oprescu, ajutor judecător pe N. Alexandrescu şi grefieri pe A.Marin şi P.Ţencu şi Judecătoria Rurală Caracal având judecători pe Ion P. Dacian cu grad de preşedinte de tribunal, C. P. Dumitrescu, ajutor de judecător şi grefieri pe P. Ştefan Constantin şi D. Dumitrescu.
Instaurarea regimului comunist a adus modificări în sistemul judecătoresc. În 1950 Tribunalul Romanaţi devine Tribunal de Raion, iar după desfiinţarea Judeţului Romanaţi, în 1968, Judecătoria Caracal intră în subordinea Tribunalului Olt.
În 1956 cladirea a fost preluata de Sfatul Popular Raional si transformata, mai întâi în Palat al Culturii, apoi în sediu pentru diverse institutii. Din palatul de justiţie, Judecătoria si-a mutat sediul pâna în 1995.
In anul 1995 prin hotarâre judecatoreasca, a fost redobândita de Ministerul Justitiei. Între anii 1997-2000, aici au fost executate ample lucrari de consolidare si reparatii capitale. In anul 2000 Judecatoria Caracal si-a recapatat sediul.
| |
|
| Petru Nicolau |
1950-1960 |
| Gheorghe Gavrilescu |
1960-1965 |
| Ştefan Popescu |
1966-1968 |
| Alexandru Andrei |
1966-1969 |
| Emanoil Dicu |
1969-1973 |
| Constantin Tobescu |
1973-1992 |
| Marian Florescu |
1992-1997 |
| Mariana Cîrstocea |
1997-2000 |
| Eugenia Marin |
2000-2003 |
| Magdalena Iordache |
2003-2008 |
| Ion Grozăvescu |
2008-2010 |
| Ion Rezeanu |
2010-2011 |
| Ion Grozăvescu |
2011-2015 |
| Gheorghe Daşu |
2015-2018 |
| Mihaela Zenovia Stoicea |
2018-2024 |
| Emilian Ionuţ Anghel |
2024- |