Nr. 2035/26A/12.12.2023

HOTĂRÂREA Nr. 8

Din 12 decembrie 2023

EXTRAS

Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila, convocată de preşedintele Judecătoriei Brăila,   în conformitate  cu dispozițiile art.14 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/22.12.2022,

În consecință, Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila, cu unanimitate,

HOTĂRĂŞTE:

Art.1  Judecătorii din cadrul Judecătoriei Brăila își exprimă îngrijorarea față de afectarea statutului magistratului prin modificările referitoare la vechimea asimilată și vârsta de pensionare aduse prin Legea nr. 282/2023, apreciind că sunt încălcate principiile predictibilității, al securității raporturilor juridice şi al nediscriminării, prin eliminarea intempestivă a perioadelor asimilate ce constituiau vechime utilă pentru pensia de serviciu, fără existența unei perioade tranzitorii, care să conducă treptat la finalitatea urmărită, fără să fie afectate securitatea juridică și previzibilitatea normativă.

Art.2. Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţă publică prin publicare pe pagina de internet a instanţei.

Dată astăzi, 12.12.2023

Președintele Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila,

Judecător BELEI ANDREEA-CARMEN – Președintele Judecătoriei Brăila

COMUNICAT

- 20.06.2023 –

 Nr. 1046/26A/20.06.2023

HOTĂRÂREA Nr. 3

Din 20.06.2023

Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila, convocată de preşedintele Judecătoriei Brăila,   în conformitate  cu dispozițiile art.14 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/22.12.2022,

Întrunită în ședința din data de 20.06.2023, ora 12, fiind prezenți un număr de 12 judecători din totalul de 19 judecători în funcție cu drept de vot,

Având în vedere dispozițiile art. 56 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și art. 13, 14 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, 

Doamna președinte al Judecătoriei Brăila a prezentat ordinea de zi a convocării:

 Analiza evoluţiei proiectului privind pensiile de serviciu şi adoptarea măsurilor de  protest necesar fata de incalcarea statutului judecatorului in eventualitatea adoptarii proiectului conform amendamentelor

În urma dezbaterilor, Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila,  cu 11 voturi favorabile din 12 voturi  exprimate,  reține următoarele:

Având în vedere proiectul de lege, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, privind reforma în domeniul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, inclusiv sub aspectul condițiilor de pensionare și al modalității de calcul al pensiilor, judecătorii din cadrul Judecătoriei Brăila, întruniți în Adunarea Generală, solicită ca modificările legislative referitoare la aceste aspecte să fie stabilite cu respectarea standardelor constituționale vizând principiul fundamental al independenței justiției și al cooperării loiale între instituțiile publice.

Acest principiu este menționat prin jalonul privind reformarea sistemului de pensii din Planul Național de Redresare și Reziliență, care susține necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale din perspectiva protecției pensiilor magistraților, ca element fundamental al statutului acestora.

Modalitatea în care se propune amendarea proiectului normativ privind creșterea treptată a vârstei de pensionare afectează și mai mult numărul de judecători necesar pentru creșterea calității și eficienței actului de justiție, în condițiile în care există deja un deficit acut de personal în instanțele judecătorești iar schemele actuale de personal sunt subdimensionate în raport de necesitățile reale ale sistemului judiciar, determinate fiind de volumul excesiv de activitate.       Acest deficit nu poate fi compensat cu efortul suplimentar al judecătorilor aflați în prezent în activitate, în condițiile în care este necesară și asigurarea unor standarde de exigență înalteprivitoare la actul de justiție.

  De asemenea, se impune clarificarea situației juridice a acelor magistrați care au intrat mai târziu în profesie și care nu ating la vârsta maximă de 70 ani stagiul minim de cotizare în funcția de magistrat de 25 ani și, prin urmare, nu pot beneficia în niciun mod de pensie de serviciu.

În ceea ce privește, aspectele vizând remunerația și pensia de serviciu ale judecătorilor, acestea au fost consacrate atât în documentele internaționale cât și în jurisprudența Curții Constituționale a României. 

Astfel, potrivit art. 6.4 din Carta Europeană privind statutul judecătorilor magistrații au dreptul la „plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională".

De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit, în mod constant, în jurisprudența proprie, că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea  financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unor garanții sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20/2000, Decizia nr. 433/2013, Decizia nr. 501/2015, Decizia nr. 45/2018, Decizia nr. 574/2018, Decizia nr. 153/2020, Decizia nr. 900/2020).

Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistrați este un drept recunoscut de legiuitor de-a lungul timpului, existența acesteia fiind justificată în mod obiectiv de statutul judecătorilor care impune obligații și responsabilități, interdicții și incompatibilități, limitări care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind așadar o compensație a rigorii statutului judecătorilor.

Prin prisma acestor considerente, orice modificare a condițiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât și din cea a stagiului minim obligatoriu și a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv. Modificările ce se doresc a fi efectuate trebuie realizate în urma unui dialog constructiv cu corpul magistraților și numai după realizarea unei previziuni clare asupra resurselor umane.

Statutul judecătorilor și procurorilor a suferit modificări în anul 2022 , când a intrat in vigoare Legea nr.303/2022 care a adus o serie de modificări legislative, motiv pentru care o nouă modificare intempestivă a cadrului normativ ar afecta principiul predictibilității legii.

Față de cele arătate mai sus, având în vedere că, în Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila din data de 31 mai 2023 s-a dezbătut situația creată ca urmare a proiectului de lege pentru modificarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, inclusiv amendamentele lansate intempestiv în spațiul public în data de 29 mai 2023, în contextul iminentei adoptări a acestora, în mod total netransparent și cu încălcarea gravă a principiului cooperării loiale între puterile statului,

Având în vedere că, prin hotărârile adunărilor generale ale judecătorilor s-a solicitat, în mod covârșitor, la nivel național, ca orice soluție legislativă să fie urmarea dialogului loial între puterea judecătorească și cea legislativă, pentru găsirea unor rezolvări care respectă predictibilitatea, garanțiile constituționale și demnitatea statutului de judecător, precum și ca modificările legislative preconizate să nu afecteze drepturile magistraților aflați în funcție, iar orice eventuală modificare a vârstei de pensionare să producă efecte exclusiv în privința judecătorilor recrutați sub imperiul noilor reglementări ce trebuie, în mod imperativ, corelate cu ritmul îmbunătățirii condițiilor de muncă,

Având în vedere că, potrivit dezbaterilor din cadrul adunărilor generale, s-a solicitat imperativ asigurarea resurselor materiale și umane necesare unei normale organizări a activității instanțelor de judecată, în scopul respectării drepturilor cetățenilor la un proces echitabil, obiectiv care nu poate fi atins în condițiile continuării părăsirii sistemului judiciar de către judecători, în contextul lipsei de predictibilitate a statutului judecătorilor și procurorilor, cât și a unui dialog real al celorlalte puteri ale statului cu autoritatea judecătorească,

Având în vedere că, prin Hotărârea nr. 2 din 31 mai 2023, Adunarea generală a judecătorilor de la Judecătoria Brăila  a hotărât că, în situația în care propunerile de modificări legislative ce afectează statutul judecătorilor vor fi menținute în continuare, se va convoca o nouă adunare generală pentru ca, în funcție de rezultatul discuțiilor pe marginea acestui proiect, să decidă cu privire la luarea unor măsuri concrete de protest,

Având în vedere că nu s-a înregistrat niciun progres, ci, mai mult, amendamentele lansate intempestiv în spațiul public în data de 29 mai 2023 au fost menținute, Ia fel cum a fost menținută și afirmația tăcută de reprezentanții celorlalte puteri privind adoptarea acestora în scurt timp, în pofida punctelor de vedere clare, exprimate ferm de instanțele judecătorești, fiind ignorată, de către reprezentanții celorlalte puteri, și deschiderea spre dialog a instanțelor,

Având în vedere că, în aceste condiții, criza de personal expune sistemul judiciar la destructurare, cu efecte negative greu de înlăturat, din perspectiva organizării instanțelor în acord cu elementele dreptului la un proces echitabil,

Adunarea Generală apreciază că se impune a se organiza o formă de protest, care va consta în faptul că judecătorii vor judeca doar cauzele cu caracter urgent, care se judecă pe perioada vacanței judecătorești .

Protestul va dura până la adoptarea proiectului de lege într-o formă care corespunde principiilor enumerate mai sus, putându-se organiza o nouă adunare generală în care se va analiza noul proiect,

În consecință, Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila

HOTĂRĂŞTE:

Art.1 - Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila decide, ca formă de protest, că, începând cu data de 21.06.2023, se vor judeca numai cauzele cu caracter urgent, care se judecă pe perioada vacanței judecătorești, precum sunt cele cu următoarele obiecte:

În materie civilă judecarea în fond a următoarelor cauze:

 - ordin de protecție;

  - ordonanțele președințiale;

- tutelă, curatelă;

- internare medicală nevoluntară;

- suspendare provizorie a executării silite;

- încuviinţare executare silită;                                                                          

- măsuri asigurătorii;

- asigurare dovezi;

- incidente procedurale în cauzele care se judeca pe durata formelor de protest, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii;

-orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale, care pot fi considerate de urgenţă deosebită.

În materie penală,  activitatea judecătorilor de drepturi și libertăți, judecătorii de cameră preliminară sau după caz, instanțele vor soluționa în fond următoarele cauze:

-            cele în care au fost dispuse măsuri preventive,

-             cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii,

-             cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală,

-            cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor,

-            cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical,

-            cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate;

-            cauze în materia liberării condiționate;

-            cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție;

-            contestațiile împotriva încheierilor judecătorului de supraveghere a privării de libertate prevăzute de Legea nr. 254/2013;

-            contestații la executare;

-            cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei;

-            cereri privind menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranță cu caracter medical;

-            căi de atac extraordinare apreciate ca urgente;

-             cereri de strămutare, conflicte de competență și incidentele procedurale în cauzele de mai sus;

-            judecătorii de cameră preliminară sau instanțele pot soluționa și alte tipuri de cauze în care legea nu prevede citarea părților.

-            contestaţia privind tergiversarea procesului;

Pe durata vacanței judecătorești, în materie penală,  urmează a fi soluționate doar cauzele stabilite potrivit art 112 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/22.12.2022 şi Hotărârii Colegiului de Conducere al Judecătoriei Brăila nr. 12 din data de 7 iunie 2023.

Art. 2 - Protestul va dura până la înlăturarea amendamentelor depuse la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal înregistrat pe rolul Camerei Deputaților sub nr. Plx. 244/2023 și reluarea discuțiilor cu sistemul  judiciar asupra proiectului de lege privind reformarea sistemului de pensii din justiție, cu implicarea organului reprezentativ al magistraților, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, precum și al ordonatorului principal de credite, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dată astăzi, 20.06.2023

Președintele Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila,

Judecător Mărgărit Cristina Emanuela – Președintele Judecătoriei Brăila