Tribunalul GALAŢI

Prin sentinţa penală nr. 626/21.08.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi, conform art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit.c C.pr.pen. a fost achitată inculpata  S.A.pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art.210 C.pen.  în ref. la art. 208 alin.1 C.pen.
A fost obligată partea vătămată E.E. la 25 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele ;
Prin plângerea prealabilă de fată, partea vătămată E.E., a solicitat condamnarea inculpatei S.A.– strănepoata sa, pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art. 210 C.P. ref. la art.208 al.1 C.P.
Motivându-si plângerea, partea vătămată a susţinut că strănepoata sa S.A.împreună cu concubinul  ei M.M. i-au sustras bunuri din locuinţa sa – locuinţă donată inculpatei, cu rezervarea dreptului de habitaţie viageră.
Mai susţine că, datorită vârstei înaintată si pentru a fi îngrijită, a luat hotărârea să locuiască la fiica sa S.A. , iar la 23.02.2005, a sigilat garsoniera pe care o donase strănepoatei sale.
In vara anului 2005, a constatat că bunurile din apartament, respectiv mobilier, covoare, plăpumi, lenjerie, de pat, lipseau iar apoi i-ar fi aflat că aceste bunuri i-au fost luate de către strănepoata sa si concubinul acesteia.
Audiată fiind, la 21.03.2007, partea vătămată E.E.  - in vârstă de 96 ani -  a precizat că de un an de zile locuieşte la fiica sa S.A.  iar când a plecat din garsonieră a încuiat uşa cu cheia si nu poate preciza cine i-a luat bunurile din casă.
Inculpata S.A. nu a recunoscut săvârşirea faptei, susţinând că, după ce străbunica sa s-a mutat la fiica ei, a fost necesar să se facă curăţenie in garsoniera, care era in stare de paragină,  plină de gândaci, iar vecinii se plângeau si solicitau să se facă curăţenie, deoarece partea vătămată avea vârsta de 96 ani nu isi mai îngrijise locuinţa iar uşa nu era asigurată, respectiv „se ţinea intr-o bucată de lemn”.
Pentru a se zugrăvi si vopsi casa, in cursul verii 2005,  mobila veche, un TV alb-negru si lenjeria, au fost duse in sat C. si cam după o săptămână readuse in garsonieră.
Prin rezoluţia Parchetului  …, s-a dispus neînceperea urmăririi penale fată de făptuitorul M.M.pentru infracţiunea de furt calificat prev. de art. 208 al.1 – 209 lit. a C.P., reţinându-se disp. art. 51 C.P. referitoare la eroare de fapt.
Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale fată de S.A. iar dosarul a fost înaintat Judecătoriei Galaţi.
Procedând la verificarea legalităţii si temeiniciei plângerii, prin prisma dispoziţiilor imperative ale art. 17 C.P., instanţa a retinut următoarele:
Partea vătămată E.E. – in vârstă de 96 ani – a donat strănepoatei sale S.E. garsoniera situată in Galaţi, …,  in baza contractului de vânzare cumpărare nr. … cu rezervarea dreptului de habitaţie viageră asupra garsonierei.
Având o vârstă foarte înaintată, toate cererile si declaraţiile de la urmărirea penală au fost doar semnate de partea vătămată.
Având in vedere si declaraţia sa dată in fata instanţei, in prezenta avocatului ales, prin care a precizat că nu are cunoştinţă despre cine i-ar fi luat bunurile din casă, datorită stării de boală, instanţa a constatat că,  in speţă,  nu se poate pune in mişcare acţiunea penală fată de inculpată deoarece fapta  de furt reclamată nu a fost săvârşită cu vinovăţie de către aceasta. Mai mult, instanţa a avut in vedere si faptul că partea vătămată, in vârstă de 96 ani, s-a aflat, in mod evident, sub puterea de sugestie a altor persoane si in realitate nu a dorit si solicitat condamnarea strănepoatei sale pentru infracţiunea de furt prev. de art. 210 C.P.
Împotriva sentinţei penale mai sus menţionate în termen legal, au declarat recurs partea vătămată E.E. şi inculpata S.A.
Recurenta partea vătămată a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi în rejudecare să se dispună condamnarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 210 C.pen. şi obligarea acesteia la restituirea bunurilor.
Recurenta inculpată a criticat hotărârea primei instanţe sub aspectul temeiul achitării. În motivarea recursului, inculpata a arătat că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv vinovăţia.
A susţinut că scopul formulării plângerii este acela de a se anula contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi pentru ca ulterior bunul să intre în posesia celor care au influenţat-o pe partea vătămată în introducerea acestei plângeri.
Verificând sentinţa penală recurată prin prisma criticilor formulate de recurenţii şi cauza, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 3856 alin. 3 C.pr.pen., Tribunalul constată că prima instanţă a reţinut o greşită situaţie de fapt.
Analizând actele dosarului, Tribunalului reţine că partea vătămată E.E. a înstrăinat către strănepoata sa, inculpata S.A., apartamentul situat în Galaţi, …, rezervându-şi dreptul de habitaţie viageră asupra întregului susmenţionat.
Prin plângerea penală prealabilă formulată partea vătămată reclamă împrejurarea că, după ce s-a mutat în locuinţa fiicei sale, inculpata S.A.împreună cu concubinul acesteia au pătruns în imobilul sus menţionat prin îndepărtarea sigiliului şi au sustras toate bunurile, respectiv mobilier, haine, lenjerie, tablouri şi veselă.
Prin rezoluţia nr. … s-a confirmat propunerea de a nu se începe urmărirea penală faţă de făptuitorul M.M. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 -209 alin. 1 lit. a C.pen., în temeiul art. 10 lit.e C.pr.pen., reţinându-se că acesta nu a avut cunoştinţă de existenţă clauzei de habitaţii viageră, fiind convins ca prietena sa a devenit proprietatea deplin după împlinirea vârstei de 18 ani.
În privinţa inculpatei S.A. , plângerea prealabilă a fost înaintată instanţa de judecată spre competentă soluţionare.
Considerăm că în mod greşit prima instanţă a reţinut ca temei al achitării inculpatei disp. art. 10 lit. c C.pr.pen. respectiv împrejurarea că fapta reclamată nu a fost săvârşită de inculpată.
Din actele declarate de inculpată atât în faza actelor premergătoare cât şi în faţa instanţei de judecată rezultă că aceasta a mers împreună cu prietenul ei M.M. la imobilul din Galaţi …, în luna august 2005 şi au luat din interior un şifonier, un televizor alb negru, un pat, cearceafuri, perne, plapumă,  două scaune, două pături, un covor, o noptieră, o oglindă, două mese, un aragaz şi obiecte de îmbrăcăminte aparţinând părţii vătămate.
Inculpata a declarat că aceste bunuri au fost luate din  apartament pentru a se face curăţenie respectiv pentru a se zugrăvi întrucât locuinţa era în paragină. A mai precizat că parte din aceste bunuri au fost duse în acest sens, în sat C., altele au fost oferite unor persoane nevoiaşe, iar obiectele de îmbrăcăminte, care erau uzate au fost aruncate la gunoi.
De asemenea inculpata a mai declarat că este de acord respectiv se obligă să îi restituie părţii vătămate toate bunurile pe care le-a înstrăinat.
Nicio altă probă administrată în cauză nu dovedeşte intenţia inculpatei de a-şi însuşi pe nedrept bunurile aparţinând părţii vătămate, luate din imobilul în discuţie.
Considerăm aşadar că fapta reclamanta de partea vătămată există a fost săvârşită de inculpată dar nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, lipsind  scopul însuşirii pe nedrept.
În raport de cele reţinute, considerăm că soluţia ce se impunea în cauză era achitarea inculpatei în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. în ref. la art. 10 lit. d C.pr.pen.
Referitor la modalitatea în care inculpata a pătruns în garsoniera , considerăm că susţinerile părţii vătămate sunt neîntemeiate. Astfel, inculpata fiind proprietar al imobilului în care partea vătămată nu mai locuia de ceva timp, avea dreptul să pătrundă acolo pentru a face curăţenie. Cât priveşte sigiliul aplicat în declaraţia dată, de partea vătămată organelor de poliţie aceasta recunoaşte că sigiliul a fost îndepărtat anterior chiar de către ea iar uşa nu a fost forţată în niciun fel.
Pentru considerentele mai sus expuse va fi admis recursul declarat de partea vătămată E.E., va casa sentinţa penală nr. 626/21.03.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosar şi în rejudecare:
În baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în ref. la art.10 lit.d C.pr.pen. va achita pe inculpata S.A., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art.210 C.pen. rap. la art. 208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a C.pen.
În baza art. 346 alin.2 C.pr.pen. va obliga pe inculpata S.A. să restituie părţii vătămate E.E. următoarele bunuri: un şifonier, un televizor alb-negru,  un pat, cearşafuri, perne, plapumă, două scaune, două pături,  un covor, o noptieră, o oglindă, două mese, un aragaz şi obiectele de  îmbrăcăminte aparţinând părţii vătămate sau contravaloarea acestora dacă le-a înstrăinat.
În baza art. 192 alin.1 pct.1 lit.c C.pr.pen. va obliga pe inculpata S.A. la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat la fond.
Va respinge ca fiind nefondat recursul declarat de inculpata S.A. împotriva sentinţei penale nr. 626/21.03.2007 a Judecătoriei Galaţi.
Conform art. 189 C.pr.pen. onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru partea vătămată, în sumă de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Galaţi.
În baza art. 192 alin.2 C.pr.pen. va obliga pe recurenta-inculpată S.A. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către  stat în recurs.