COMUNICAT
privind Bilanţul activităţii desfăşurate în cursul anului 2025 la Tribunalul Constanţa
Vineri, 6 februarie 2026, a avut loc prezentarea bilanţului activităţii desfăşurate de Tribunalul Constanţa în anul 2025.
La întâlnire au participat, în calitate de invitaţi, doamna judecător Mihaela-Laura Radu, domnul judecător Claudiu-Marian Drăguşin, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, domnii Fănel Mihalcea şi Ioan Sas, reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor din raza de competenţă teritorială a Tribunalului Constanţa.
Raportul privind activitatea pe anul 2025 a Tribunalului Constanţa a fost prezentat de către preşedintele Tribunalului Constanţa, judecător Marius Cătălin Croitoru.
Printre datele statistice prezentate în bilanţ menţionăm că în anul 2025, volumul total al cauzelor aflate pe rolul Tribunalului Constanţa a fost de 27.089 de dosare, ceea ce situează Tribunalul Constanţa pe locul doi la nivel naţional, după Tribunalul Bucureşti.
Faţă de anul 2024, în anul 2025 s-a constatat o scădere de 4,48% a volumului de activitate.
În anul 2025, Tribunalul Constanţa a avut de soluţionat un volum de 27.089 dosare, în uşoară scădere faţă de anul anterior, când s-au înregistrat 28.360 dosare.
Din perspectiva indicatorilor de eficienţă, pe baza datelor statistice aferente anului 2025, Tribunalul Constanţa se încadrează în gradul de eficienţă „eficient”, situaţia raportată la cei 5 indicatori de eficienţă, respectiv rata de soluţionare; vechime dosare în stoc, pondere dosare închise într-un an, durata medie de soluţionare, documente redactate peste termen.
Ca şi în anii anteriori, pe parcursul anului 2025 un obiectiv prioritar al activităţii instanţei l-a constituit soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în acord cu celelalte garanţii instituite în privinţa dreptului la un proces echitabil, datele statistice înregistrate fiind de natură a evidenţia rezultatul demersurilor efectuate în acest sens.
Astfel, procentul de soluţionare a fost de 95,19% prin raportare la cauzele nou înregistrate, durata medie de soluţionare, până la pronunţare, a fost în anul 2025 de 243,3 zile, adică 8,1 luni în cauzele non-penale şi 62,7 zile, adică 2,3 luni în cauzele penale. Durata medie de soluţionare a cauzelor (până la redactarea şi închiderea documentului de soluţionare) înregistrată la nivelul Tribunalul Constanţa în anul 2025 de 2,3 luni în materie penală şi 8,1 luni în materie non penală poate fi considerată rezonabilă, în raport de exigenţele impuse de art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi jurisprudenţa relevantă în materie.
Deşi se confruntă cu un volum mare de activitate, cu o complexitate sporită a cauzelor, cu un număr insuficient de personal şi cu o legislaţie în continuă schimbare, Tribunalul Constanţa şi instanţele arondate au făcut eforturi considerabile pentru reducerea volumului de dosare mai vechi de 1 an pe rolul instanţei.
În anul 2025, Tribunalul Constana a pronunţat un număr de 15404 hotărâri, din care 5179 de secţia I civilă, 2587 de secţia a II-a civilă, 2743 de secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 4895 de secţia penală.
În ceea ce priveşte indicatorul de performanţă privind ponderea dosarelor închise într-un an (calculat ca sumă a dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă minus dosare suspendate), la Tribunalul Constanţa se observă că acesta este la un nivel foarte eficient de 89%, pe parcursul anului 2025 fiind închise într-un an 13717 de hotărâri din totalul de 15404 de hotărâri pronunţate.
Cea mai mare valoare a indicatorului s-a înregistrat la Secţia penală, cu o valoare de 97,4%, urmată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu o valoare de 89,9%.
Invitaţii din partea Consiliului Superior al Magistraturii au felicitat judecătorii Tribunalului Constanţa pentru rezultatele obţinute anul trecut, transmiţând un mesaj de unitate pentru sistemul judiciar.
Purtător de cuvânt al Tribunalului Constanţa
Vicepreşedinte, Judecător
Mihaela Voichiţa Niţeanu
A N U N Ţ
privind activitatea Tribunalului Constanţa – secţia I civilă,
în perioada electorală a alegerilor parţiale din data de 7 decembrie 2025
În zilele de 15-16 noiembrie 2025, programul cu publicul pentru preluarea apelurilor declarate împotriva hotărârilor date în contestaţii de judecătorii este de 6 ore, între orele 09:00 -15:00, toate înscrisurile urmând a fi trimise pe emailul arhivei secţiei I civile: tr-ct-civil-I-reg@just.ro.
PREŞEDINTE SECŢIA I CIVILĂ
Jud. Maria Roxana Codreanu
ANUNŢ DE INTERES PUBLIC
În temeiul art. 26 alin.5 şi alin.9 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, Tribunalul Constanţa aduce la cunoştinţă faptul că la data de 10 noiembrie 2025, ora 12.00 va avea loc la sediul Tribunalului Constanţa din str. Traian nr. 35 C, et.2, Biroul I15 şedinţa de desemnare, prin tragere la sorţi, a judecătorilor ce vor constitui birourile electorale de circumscripţie pentru UAT Lumina şi UAT Dobromir potrivit calendarului alegerilor locale parţiale din data de 7.12.2025.
PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI CONSTANŢA
jud. Vlad - Andrei Ardeleanu
ANUNŢ DE INTERES PUBLIC
În temeiul art. 26 alin.5 şi alin.9 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, Tribunalul Constanţa aduce la cunoştinţă faptul că la data de 4 noiembrie 2025, ora 12.00 va avea loc la sediul Tribunalului Constanţa din str. Traian nr. 35 C, et.1, Biroul I15, et.2 - şedinţa de desemnare, prin tragere la sorţi, a judecătorilor ce vor constitui biroul electoral judeţean pentru alegerile locale parţiale din data de 7.12.2025 pentru UAT Lumina şi UAT Dobromir.
PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI CONSTANŢA
jud. Vlad - Andrei Ardeleanu
A N U N Ţ
La data de 21 octombrie 2025, ora 12.00, la sediul Tribunalului Constanţa din str. Traian nr. 35 C – Sala de şedinţe nr.2, parter - a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de Preşedinele Tribunalului Constanţa, în temeiul art. 7 pct. 1, lit. r coroborat cu art. 9 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 3243/2022 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, având înscris pe ordinea de zi ca punct unic: exprimarea unui punct de vedere cu privire la măsurile luate prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării Generale a judecătorilor Tribunalului Constanţa.
După dezbateri şi supunere la vot, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Constanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 13 lit.(c) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr.3243/2022 a hotărât:
„Art. 1. Cu majoritatea voturilor exprimate de cei 37 judecători prezenţi la Adunarea generală (2 voturi împotrivă şi o abţinere), suspendarea măsurilor adoptate prin art. 3 din Hotărârea nr. 2 din data de 26 august 2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Constanţa şi, în consecinţă, reluarea temporară a activităţii de judecată pentru toate cauzele, începând cu data de 21 octombrie.
Art. 2. Prezenta hotărâre se comunică Consiliului Superior al Magistraturii."
ADUNAREA GENERALĂ A JUDECĂTORILOR
Extras din
HOTĂRÂREA NR. 2
din data de 26 august 2025
La data de 26 august 2025 ora 1200 – la sediul Tribunalului Constanţa din str. Traian nr. 31 – Sala de şedinţe nr.1, parter – a avut loc şedinţa Adunării generale a judecătorilor, convocată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art.55 alin.4 din Legea nr. 304/2022, cu următoarea:
ORDINE DE ZI:
1.Exprimarea unui punct de vedere cu privire la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu, comunicat de Ministerul Muncii și stabilirea măsurilor în vederea protejării statului magistraților şi a independenței justiţiei.
*
* *
1. .....................................................................................................................................
2.În cadrul dezbaterilor, Adunarea Generală a statuat următoarele:
Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Constanța subliniază că funcționarea statului de drept și a societății democratice depinde în mod esențial de existența unei justiții independente și eficiente.
Demersul supus atenției nu reprezintă un gest simbolic și nu poate fi interpretat drept o reacție de nemulțumire conjuncturală. Este, în schimb, un exercițiu concret, menit să evidențieze rolul esențial al justiției în societate: pentru o perioadă determinată, activitatea instanțelor va fi concentrată exclusiv asupra cauzelor care privesc protecția libertății persoanei, siguranța cetățenilor și apărarea drepturilor fundamentale, asigurând astfel că funcțiile esențiale ale justiției rămân operative și evidențiind, în același timp, rolul său indispensabil în societate.
Având în vedere că acțiunile agresive, lipsite de fundament, ale unor decidenți politici probează o nevoie fără precedent de subordonare a puterii judecătorești, considerăm necesar, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să atragem atenția asupra riscului iminent de afectare a statului de drept.
Chiar dacă sistemul judiciar prezintă disfuncționalități recunoscute și punctuale, acestea nu pot constitui temei pentru diminuarea garanțiilor de independență. A susține contrariul reprezintă o eroare de tip „omul de paie”: se pleacă de la o realitate parțială pentru a trage o concluzie care, în fapt, subminează însăși funcția independentă a justiției.
Demersul Adunării Generale se fundamentează pe respectul față de cetățeni și pe solidaritatea cu aceștia, astfel încât dreptul de acces la justiție să nu devină o iluzie. Prin această inițiativă, Adunarea Generală ridică o oglindă în fața societății și a factorilor de decizie, demonstrând consecințele reale ale lipsei unui sistem judiciar funcțional și evidențiind importanța vitală a independenței justiției.
În concluzie, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Constanța susține acest demers ca fiind necesar și legitim pentru a proteja independența justiției și pentru a sublinia rolul esențial al acesteia într-un stat de drept.
..........................................................................................................................................
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art. 1. Cu unanimitate de voturi solicită ferm retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor
de serviciu ale magistraților.
Art. 2. Cu unanimitate de voturi solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să
înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile
și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.
Art. 3. Cu unanimitate de voturi, începând cu data de 27 august 2025, pe durată nedeterminată, până
la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia, suspendă soluționarea cauzelor, cu
următoarele excepții În materie penală vor fi judecate cauzele în care se exercită funcția de dispoziție
asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1
lit. b din Codul de procedură penală), cauzele având ca obiect dispoziția asupra măsurilor preventive
privative de libertate în faza de cameră preliminară și în faza de judecată (fără ca în dosarele de fond în
care există inculpați arestați preventiv sau în arest la domiciliu să se procedeze la efectuarea
cercetării judecătorești) precum și percheziții sau măsuri de supraveghere tehnică în cauzele în care s-au
luat anterior
măsuri preventive privative de libertate.
- În materia contenciosului administrativ și fiscal, vor fi judecate cauzele având ca obiect suspendarea
executării actelor administrative;
- În materie civilă vor fi judecate cauzele având ca obiect plasamente de urgență.
Art. 4. Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor,
efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea
profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în
afara cazurilor menționate în art. 3).
Art.5 – ..................................................................................................................................
Adoptată azi, 26 august 2025.
Extras din Hot 2 din 26 august a AG Jud.pdf
COMUNICAT
Preşedinţii Curţilor de Apel
14 iulie 2025
Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă ferm discursul public susţinut, bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor, atrăgând atenţia asupra consecinţelor nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetăţenilor la un proces echitabil
Preşedinţii Curţilor de Apel din România atrag atenţia asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent şi responsabil, pentru a prezerva independenţa justiţiei şi, implicit, dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil.
Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiţie slabă şi dependentă de executiv. O astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetăţenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertăţile fundamentale.
Preşedinţii Curţilor de Apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor.
Este, aşadar, datoria judecătorilor de a reacţiona la aceste asalturi, prin rostirea adevărului, pentru că atunci când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte înseamnă că vom avea deja o justiţie supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii.
Ca atare, pentru corecta informare a cetăţenilor, vom prezenta mai jos o serie de informaţii vădit eronate, care au fost susţinute în mod repetat în ultima perioadă:
1. Vârsta de pensionare medie în magistratură NU este 48 de ani.
Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: „Avem câteva realităţi care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca preşedinte, majoritatea erau la 48 de ani.”
Această afirmaţie este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de Preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînţeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmaţii, preluate şi răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistraţii depăşeşte 50 de ani – pentru majoritatea –, magistraţii fiind eliberaţi din funcţie prin pensionare şi la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.
În ciuda datelor statistice obiective, puse la dispoziţie inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continuă să se răspândească informaţia falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.
Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate cu legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraţilor a crescut la 60 de ani: „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
Ca atare, vârsta minimă de pensionare creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, după consultările avute nu doar cu magistraţii, ci şi cu reprezentanţii Comisiei Europene.
După ce legea menţionată anterior a fost adoptată, după multe dezbateri, a fost trecută prin filtrul Curţii Constituţionale şi a fost acceptată de către Comisia Europeană, reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcţionării instanţelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă, cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraţilor.
2. Salarizarea magistraţilor NU este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare
Una dintre cele mai răspândite idei, prin presă, este referitoare la aşa-numitele venituri „nesimţite” ale judecătorilor.
În realitate, indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv (după admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (vechime minim 18 ani, selecţie extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilităţile şi interdicţiile profesiei de magistrat.
3. Volumul de activitate, condiţiile de muncă din instanţe
Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al personalului auxiliar, în condiţiile unei creşteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilităţi legislative excesive.
Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curţile de apel şi 619 dosare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operaţiuni: verificările şi rezoluţiile iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunţarea şi motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare.
Volumul de muncă al unui judecător român depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparaţi atunci când se discută chestiunea condiţiilor de pensionare. Or, creşterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.
În ceea ce priveşte condiţiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanţe au relevat prezenţa a numeroşi factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni şi iritanţi ai sistemului respirator, alături de alte condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupaţional, volumului mare de muncă, caracterului activităţii judecătoreşti şi fenomenului de izolare socială inerent funcţiei.
4. Încrederea în justiţie NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.
Una din cele mai des rostogolite afirmaţii false se referă la încrederea în justiţie, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale.
Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era bună şi foarte bună pentru 52% din populaţia generală şi pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistraţilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiţii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenţa politicului şi a guvernului în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.
În perioada următoare, curţile de apel vor prezenta cetăţenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanţelor, problemele legate de infrastructură, condiţii de muncă şi resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă.
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădiţa, preşedintele Curţii Militare de Apel
COMUNICAT
Vineri 25 octombrie 2024, la sediul Tribunalului Constanţa din str. Traian, nr.35C se va organiza manifestarea anuală intitulată „Ziua Porţilor Deschise”, prilejuită de sărbătorirea Zilei Europene a Justiţiei Civile.
Scopul acestei acţiuni este de a face cunoscută în rândul cetăţenilor activitatea instanţelor judecătoreşti, de a-i familiariza pe aceştia cu modul de desfăşurare a procesului judiciar în cadrul mai larg al realizării unei educaţii juridice şi al realizării prevenţiei faptelor antisociale. Totodată se urmăreşte conştientizarea cetăţenilor că instanţele de judecată desfăşoară o activitate de interes public în folosul cetăţenilor.
Programul manifestării va include un tur al sediilor instanţelor constănţene cu vizite în arhivele acestora, asistarea la desfăşurarea şedinţelor de judecată, întâlnirea cu judecători şi grefieri, însoţite de explicaţii şi răspunsuri la întrebările privind etapele soluţionării unei cauze şi organizarea instanţelor.
De asemenea, în limita numărului de exemplare disponibil, vor fi oferite vizitatorilor ghiduri de orientare juridică întocmite de Consiliul Superior al Magistraturii.
În scopul unei bune desfăşurări a activităţilor, vă rugăm să ne confirmaţi participarea până la data de 24.10.2024 ora 12.00 la adresa de e-mail monica.oniscu@just.ro.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
ANUNŢ