Amplasat în fosta Piaţă Szechenyi, Palatul Frimont si o gradină,un fel de mic parc dendrologic, a fost cumpărat în 22 ianuarie 1868 de comitatul Bihor contra sumei de 50.000 Florini de la ultima descendentă a familiei contelui.
La rândul său, comitatul Bihor, a cedat terenul şi construcţia, statului, pentru a ridica aici un tribunal. Clădirea a fost demolată iar parcul s-a părăginit căci noua construcţie a fost ridicată abia treizeci de ani mai târziu.
În 1891, prin descentralizarea sistemului de apel în procedura penală din imperiu , s-a creat şi la Oradea o curte regală de apel, autorităţiile locale fiind obligate să asigure un local adecvat.
Aşa s-a construit clădirea cu un etaj a actualei Poliţii judeţene Bihor şi aşa s-a pus şi problema unui spaţiu adecvat tribunalului . În 1895 a început construirea clădirii în stil eclectic, cu două etaje, a cărei faţadă este subliniată de semicoloane angajate. Cu această ocazie s-a lăsat loc şi pentru străduţa din spate, noua construcţie fiind accesibilă din toate părţile.
Proiectul Palatului, aparţine ing. Kiss Istvân, a fost executat de Guttman Jozsef şi Rendes Vilmos şi inaugurat la 13 august 1898, dată de la care va adăposti tribunalul, până în 1951 când se mută în clădirea comitatului.
Pe parcursul timpului imobilul a avut următoarele destinaţii:
- 1899-1951 Tribunalul Comitatului
- 1951-1959 Sediul Regionalei Partidului Comunist „Crişana”
- 1960-1989 Sediului Comitetului Judeţean de Partid Bihor
- 1990-2000 Prefectura Judeţului Bihor
Începând cu anul 1998 prin H.G. NR.879/14.12.1998 imobilul a trecut din administrarea Prefecturii Judeţului Bihor în administrarea Ministerului Justiţiei.
În prezent în clădire funcţionează: Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Judecătoria Oradea.
Descrierea clădirii:
Clădire are un plan general dreptunghiular şi trei curţi interioare; are regim de înălţime: subsol, parter şi două etaje. Cale de acces pe fiecare latură şi un acces carosabil.
Încăperile parterului şi a etajelor cu excepţia sălilor festive au acces de pe culoarele spre curţile interioare. Accesul principal se continuă cu o scară festivă.
Faţada principală în stil clasicizant, are o coordonată monumentală şi sobră corespunzătoare funcţiei. Motivul central îl reprezintă rezalitul subliniat de un atic cu un grup statuar din teracotă şi acoperiş mansardat. Cornişa este subliniată de o friză de denticuli.
La parter portalurile se termină cu ferestre semicirculare fiind decorate cu registre orizontale şi tencuială. La etaje ferestrele sunt despărţite prin pilaştri pe două nivele, deschiderile cu ancadramente plate şi panouri decorative sub solbanc.