Curtea de Apel Tg. Mureş este continuatoarea unei bogate tradiţii juridice şi instituţionale, având ca precursoare o veche instituţie judiciarã : Tabla regeascã a Transilvaniei. În anul 1542, din scaunul de judecatã al principelui (status consilium) se înfiinţeazã instituţia cunoscutã sub denumirea de “Tabla regeascã” (având în limba latinã denumirea de ”Incluyta Tabula per Magnum Transsilvaniae Principatum Partesque eidem andexas Judiciaria Regia“).

Aceasta a fost pânã cãtre sfârşitul secolului al XIX-lea, cel mai înalt for de judecatã al locuitorilor din comitatele, scaunele şi districtele Transilvaniei, precum şi a celor din pãrţile anexe.

Tabla regeascã se compunea la început din doi protonotari şi patru–şase judecãtori (denumiţi asesori), iar de la 1588 a avut şi un preşedinte. Legea din 1659 a prevãzut apoi creşterea numãrului asesorilor la doisprezece, în afara districtului fiscal, protonotari şi preşedinte.

Tabla regeascã era, în primul rând for de apel contra sentinţelor tribunalelor de la comitate, Universitatea sãseascã şi scaunele secuieşti, dar putea fi şi instanţã de prin grad pentru unele categorii de procese.

În anul 1754 sediul Tablei regeşti este mutat de la Mediaş la Târgu-Mureş, unde funcţioneazã pânã în anul 1890, cu o întrerupere de patru ani (1786-1790) când a fost mutatã temporar la Sibiu. Au fost îmbunãtãţite instrucţiunile lui Carol al VI-lea privitoare la organizarea judecãtoreascã a Principatului introducându-se instanþele permanente de judecatã şi la comitate, scaune şi districte, sub denumirea de “continuum judicium”.

Pentru Tabla regeascã a fost alcãtuitã în anul 1777 o nouã instrucţiune, cu denumirea de “Instructio pro Tabula Regia Judiciaria Transilvanica”, aprobatã de dieta Transilvaniei la 6 august 1777.

Din data de 13 dec. 1826, Tabla regeascã a dobândit clãdirea din Tg. Mureş strada Bolyai nr. 30, unde actualmente îşi are sediul Tribunalul Mureş.

Schema Tablei de la începutul secolului XIX-lea cuprindea urmãtoarele funcţii: 1 preşedinte, 3 protonotari, cu secretarii şi canceliştii lor, 12 asesori titulari, 12 asesori supranumerari, 1 director fiscal, 1 arhivar, 1 uşier.

În 1848 la Tabla regeascã îşi fac practica judiciarã peste 200 de cancelişti de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, între ei erau si cei 29 de cancelişti români, care atât pe timpul revoluţiei, cât şi dupã înãbuţirea ei, au jucat un rol important în viaţa politicã şi culturalã a principatului. Între canceliştii români din Târgu-Mureş cea mai distinsã personalitate prin culturã şi calitãţi, era Avram Iancu, care împreunã cu Alexandru Papiu Ilarian erau “sufletul tineretului român”, Al. P. Ilarian a ajuns ulterior ministru al justiţiei în Guvernul de la Bucureşti.

Asesorii, protonotarii şi mulţimea de cancelişti veniţi aici de pe toate meleagurile Transilvaniei şi ale Pãrţilor Anexe au contribuit în mare mãsurã la dezvoltarea vieţii economice şi culturale a oraşului Târgu-Mureş. Astfel oraşul Tg. Mureş a ajuns dupã Cluj unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, şi datoritã acestei înfloriri deosebite a vieţii juridice de aici.

Atricolul 3 din Legea LIV, din 1868 a menþinut Tabla regeascã din Târgu-Mureş, dându-i caracter de instanţa de apel asupra întregului teritoriu din Transilvania. Prin Legea XXV din 1890 privitoare la înfiinþarea Curţilor de apel din Ungaria, Tabla regeasca din Târgu- Mureş a fost transformatã în Curte de apel cu un teritoriu de şase comitate din sud-estul Transilvaniei, înfiintându-se tot atunci alte doua curþi de apel, la Oradea şi Cluj .

Curtea şi-a desfãşurat activitatea sub imperiul Codului Civil Austriac ( intrat în vigoare pe teritoriul Ardealului la data de 1 septembrie 1853), aducând soluţii juridice meritorii, aşa cum se poate reţine din “Colecţia deciziilor de principiu a instanţelor noastre supreme” , vol.XI 1900- ediţia 1901.

În Ardeal, examenul de funcţionare în magistraturã sau în avocaturã se putea susţine numai la Curtea de Apel din Targu-Mureş. Acest examen, începând din 1914, avea caracter unitar sub denumirea “examen unificat de magistraturã şi avocaturã”.

În aceastã perioadã Curtea era condusã de un preşedinte-principal şi de un numãr corespunzãtor de preşedinţi de consiliu, magistraţi precum şi secretar preşedinţial, notari, grefieri, personal de deservire.

Deciziile Curţii în cauzele de apel civil au fost date în complet format din 5 membri, iar în cauzele de recurs şi în cauzele penale în complet de 3 membri. Dupã Tratatul de pace de la Trianon asupra teritoriului Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte tinuturi alipite, a fost extins sistemul judiciar şi legislativ, constituit prin Constituţia din 1923.

Competenţa curţii, cuprindea: 4 Tribunale, 19 Judecãtorii (pentru 802 comune în total).

În perioada 1918-1948, activitatea judecãtoreascã a curţii s-a desfãţurat sub incidenţa Codului Civil Austriac cu modificãri aduse privind dreptul de cãsãtorie, despre tutelã şi curatelã dispoziþiile referitoare la persoanele dispãrute (Legea nr.I din 1911 şi Legea Mârzescu) dispoziţii referitoare la forma testamentelor, la cetãţenie, la persoanele juridice (Legea 21 din 1924) la locaţiune etc.

În sfârşit prin Legea nr.389 din 22 iunie 1943 s-a extins legislaţia civilã şi comercialã a Vechiului Regat în teritoriile de peste Carpaţi.

Curtea de Apel Tg.Mureş şi-a desfãşurat activitatea judiciarã pânã la introducerea sistemului totalitar în cadrul cãrui sistem prin Legea nr.341 din 5 decembrie 1947 se fac transformãri de structurã privind organizarea judecãtoreascã.

În urma modificãrilor realizate prin Legea nr.18/1948 şi ale celor ulterioare (Decretului nr.132 din 19 iunie 1952 pentru modificãrile Codurilor de procedurã civilã, penalã şi procedurã fiscalã) s-a adus o importantã schimbare de restructurare a organizãrii judecãtoreşti abrogându-se art.282-298 Cod procedurã civilã, apelul a fost desfiinţat, împreunã cu curţile de apel, şi s-au înfiinţat 3 categorii de instanţe: Tribunalul Popular, Tribunalul Regional, Tribunalul Suprem.

Prin art.10 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecãtoreascã curţile de apel au fost reînfinţate.

Conform noii Legi de organizare judecãtoreascã, (Legea nr. 304/2004) Curtea de Apel Tg. Mureş îşi continuã activitatea în sistemul judiciar românesc fiind chematã sã contribuie la întãrirea respectului faţã de lege, la apãrarea drepturilor şi libertãţilor cetãşeneşti şi la salvgardarea statului de drept.