Ignorare comenzi Panglică
Salt la conținutul principal
Acasă

Despre instituţie

Actualitate

Informaţii de interes public

Contact


Despre instituţie

Tribunalul Militar Bucureşti, cu denumirea anterioară Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, funcţionează în circumscripţia Curţii Militare de Apel, fiind o instanţă judecătorească cu rang de tribunal. 
Potrivit dispoziţiilor constituţionale, în România, puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti, fiind separată şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiul constituţional al independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor. Activitatea instanţelor, inclusiv a celor militare, este organizată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1375/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr. 970 din 28 decembrie 2015.
În ceea ce priveşte competenţa funcţională, după materie şi după calitatea persoanei, potrivit dispoziţiilor art.37 din Cod de procedură penală: (1) Tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe. (2) Tribunalul militar soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.
Circumscripţia teritorială a Tribunalului Militar Bucureşti cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţele: Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău, Dâmboviţa şi Prahova.
Datorită specificului său Tribunalul Militar Bucureşti nu este structurat pe secţii.
Statutul juridic constituţional al judecătorilor militari este identic cu cel al judecătorilor care funcţionează la o instanţă civilă în ceea ce priveşte incompatibilităţile, stabilite în aceiaşi termeni în art.125 alin.(3), conform cărora funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. La nivel infraconstituţional, statutul judecătorilor militari este reglementat, la fel ca cel al judecătorilor care funcţionează la instanţele civile, prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, dispoziţiile art.56 alin.3 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu care instanţele militare au statut de unitate militară şi ale art.74 alin 4 din Legea 303/2004, în conformitate cu care judecătorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate, trebuie interpretate prin prisma statutului constituţional şi infraconstituţional al instanţelor militare şi al judecătorilor militari.
Potrivit art.135 alin 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
În vederea intrării în vigoare a Codului de procedură penală, statul de funcţii şi de personal al Tribunalului Militar Bucureşti a fost aprobat prin Ordinul comun al ministrului justiţiei nr.73/C/13.01.2014 şi al ministrului apărării naţionale nr.M.7/16.01.2014, după acordarea  avizului conform de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.1449/10.12.2013
Din punct de vedere al resurselor financiare, potrivit Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, tribunalul este instituţie publică, finanţată de la bugetul de stat, pentru care Ministrul Justiţiei, prin ministrul justiţiei, are calitatea de ordonator principal de credite, iar curtea de apel, prin preşedintele curţii de apel, are calitatea de ordonator secundar de credite. Având personalitate juridică, tribunalul, prin preşedinte, este ordonator terţiar de credite, gestionând fondurile atât pentru nevoile proprii cât şi pentru toate judecătoriile şi tribunalele specializate aflate în circumscripţia sa teritorială, managerul economic al tribunalului elaborând şi fundamentând proiectul de buget.
Situaţia prezentată mai sus nu se aplică însă şi în ceea ce priveşte instanţele militare. Astfel potrivit art.131 alin.4 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, bugetul instanţelor lor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite, iar potrivit art.132 alin.7, anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin.4. Potrivit art.44 alin.2 din acelaşi act normativ, pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţíonale este ordonator terţiar de credite. Ca atare, în cadrul Tribunalului Militar  Bucureşti nu funcţionează un departament economico-administrativ şi nici un manager economic.
Sediul Tribunalului Militar Bucureşti se află într-un imobil aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, situat în municipiul Bucureşti, Calea Plevnei nr. 145 A, sector 6, care asigură spaţiul necesar funcţionării sale adecvate, atât în ceea ce priveşte suprafaţa destinată birourilor, cât şi cea a sălilor de judecată. În aceeaşi clădire a funcţionat, până la data de 01.02.2014 fostul Tribunalul Militar Bucureşti, instanţă cu rang de judecătorie, care s-a desfiinţat. În anii 2010-2012 la sediul din Calea Plevnei s-a desfăşurat un amplu proces de reparaţii capitale şi consolidare, iar la finalul anului 2015 s-a reuşit şi repararea corespunzătoare a acoperişului clădirii.

Actualitate

​...

Informaţii de interes public


Contact