Ignorare comenzi Panglică
Salt la conținutul principal
Prezentare

Prezentare instanţă
Istoric


Prezentare instanţă



 
 
Curtea de Apel Iași are sediul, începând din septembrie 2014, în noul Palat de Justiție, situat în Iași, strada Elena Doamna nr. 1A. Clădirea a fost realizată ca urmare a semnării, între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la 27 ianuarie 2006, a Acordului de Împrumut nr. 4811-RO privind implementarea Proiectului „Reforma Sistemului Judiciar”, acord ratificat prin Legea 205/2006. În conformitate cu prevederile Acordului de Împrumut, implementarea proiectului a fost realizată prin intermediul Ministerului Justiţiei, construcţia noului Palat de Justiţie din Iaşi demarând în septembrie 2011.
Edificiul găzduiește Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași, având o suprafață utilă de 10303 mp și o suprafață desfășurată de 15806 mp. Aceasta este constituită din două demisoluri, parter și cinci etaje. Cele două instanțe își desfășoară activitatea în 14 săli de judecată, 8 camere de consiliu, birouri și anexe.
Curtea de Apel Iași dispune de 6 săli de judecată, 3 camere de consiliu și 89 de birouri și anexe.
Curtea de Apel Iaşi are în circumscripţia sa Tribunalele Iaşi şi Vaslui. Judecătoriile arondate acestora sunt Iaşi, Paşcani, Hârlău, Răducăneni, Vaslui, Bârlad, Huşi.
 
Localizare





Istoric

Vechea cetate a Moldovei – Iaşul – a excelat din cele mai vechi timpuri şi în plan juridic, aici fiind organizată una din primele Curţi de Apel – ca instituţie judiciară autonomă, desprinsă din sistemul feudalismului târziu al Divanului domnesc.
Referiri concerte la existenţa unei curţi de apel, ca instanţa judecătorescă de grad superior, în structura organizatorică din acel timp, se găsesc în arhivele ultimului sfert de veac XVIII, când Grigore Ghica Vodă, domnul martir al Moldovei, organizeaza în 1776, o primă intanţă de acest rang. Ulterior prin măsuri succesive adoptate în perioada 1806 – 1823 sunt organizate la Iaşi două curţi de apel cu competenţe teritoriale bine definite: Curtea de Apel a Ţării de Sus, ce soluţiona apeluri privind hotărârile Tribunalelor Suceava Neamţ, Dorohoi, Botoşani şi Iaşi – şi Curtea de Apel a Tării de Jos – având în raza teritorială activitatea judiciară din ţinuturile Bacău , Tecuci, Tutova, Fălciu şi Vaslui. Ulterior cele două instanţe sus-menţionate au fost unificate.
Organizarea judecătorească modernă începe, în Moldova, odată cu aplicarea la 1 ianuarie 1832 a Regulamentului Organic, care stipula în art. 32 înfiinţarea Curţii de Apel Iaşi cu 3 secţiuni.
După realizarea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a demarat o serie de reforme în domeniul judiciar. In perioada anilor 1859 – 1864, sub atenta supraveghere a domnitorului Cuza se pun în practică masuri care conduc la reorganizarea şi modernizarea sistemului judiciar, una dintre ele fiind Legea 30 decembrie 1863 prin care odată cu înfiinţarea Curţii de Apel Focşani urmau a fi preluate de acesta activităţi judiciare aferente judeţelor ce formau Ţara de Jos a Moldovei.
Legea pentru organizarea judecătorescă din 1 septembrie 1890 (modificată în anii 1891, 1892 şi 1896) afirmă că „justiţia se dă de : judecătoriile comunale şi de ocol; tribunalele de judeţ, curţile de apel, curţile cu juraţi, Curtea de Casaţie”. In acea vreme exista un număr de patru curţi de apel, având reşedinţe la Bucureşti , Iaşi, Galaţi, Craiova.
Legea pentru organizarea judecătorescă a fost modificată succesiv în 1900, 1901, 1902, 1903, 1905 şi 1906, fără a-şi schimba prevederile privind puterea judecătorescă.
Prevederile referitoare la curţile de apel au fost modificate în 26 iunie 1924, astfel numărul acestora creştea de la 4 la 12, cu reşedinţele la Braşov , Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea- Mare, Timişoara şi Târgu- Mureş.
In urma unor modificări ale Legii de organizare judecătorescă din 22 septembrie 1940, numărul curţilor de apel din ţară a fost redus la 10, respectiv Arad, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Suceava şi Timişoara.
Prin Legea nr.5 din 1 august 1952, curţile de apel au fost desfiinţate, fiind introdus sistemul judiciar sovietic cu două grade de jurisdicţie, respectiv tribunalele raionale şi tribunalele regionale.
Documentele de arhivă ale Curţii de Apel Iaşi păstrează lucrările unor procese celebre la timpul lor, cum ar fi: procesul mişcării separatiste de la Iaşi , din anul 1866; procesul de „atentat la pudoare” ce a fost intentat criticului Titu Maiorescu, mentorul Junimiide către cea care urma să devină doamna Veronica Micle; procesul ce a opus pe genialul poet Mihai Eminescu administraţiei Bibliotecii universitare Iaşi; procesele privind mişcarea comunistă, privind rebeliunea legionară din 1941 s.a.
După revoluţia din decembrie 1989 curţile de apel s-au reinfiinţat în baza noii legi de organizare judiciara cu nr. 92 din 1992, printre aceste si Curtea de apel Iaşi In prezent există 15 curţi de apel civile şi o curte militară de apel.
Curtea de Apel Iaşi are arondate două tribunale, respectiv Iaşi şi Vaslui.