Ignorare comenzi Panglică
Salt la conținutul principal
Prezentare

Prezentare instanţă
Istoric


Prezentare instanţă









 
     Curtea de Apel Suceava este organizată potrivit următoarelor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice :
          1. Constituţia României;
          2.
Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judiciară  cu modificările și completările ulterioare
          3. Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor cu modificările și completările ulterioare;
          4.
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii cu modificările și completările ulterioare;
          5. Decizia nr.2 din 7 ianuarie 2013 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava privind Ordinul de serviciu pentru anul 2013;
          6. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea cu modificările și completările ulterioare;
         
     Ea are în compunere 3 secţii:  Secția I civilă, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Secția penală şi pentru cauze cu minori. Instanţele judecătoreşti se încadrează cu personal de conducere, judecători, personal auxiliar de specialitate, administrativ şi de serviciu. Colegiul de conducere se compune din: preşedinte şi 6 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor;
 
     În cadrul curţii de apel funcţionează următoarele comisii:
 
 1. Biroul de informare şi relaţii publice înfiinţat conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a H.G.nr.123/2002 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a L.544/2001, precum şi art. 77 – 78 din Regulament, compus din:
            Andrieş Maria – preşedintele instanţei, purtător de cuvânt al instanţei
            Neagu Dumitrescu Rodica – expert relații publice și comunicare, purtător de cuvânt
 
 2. Comisia de analiză constituită în temeiul art. 35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001,
     aprobată prin H.G. nr.123/2002 compusă din:
          Cristinel Grosu – judecător, președinte Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
          Ileana Bratu – judecător 
 
 3. Comisia de stabilire a sporului de vechime în muncă:
          Laura Sas - judecător
          Luxiţa Margareta Iacob - manager economic
          Maria Ciobanu - expert economist

 4. Comisia pentru selecţionarea documentelor arhivistice, compusă din:
          Cristina Timofte - judecător
          Mina Bahan – grefier-arhivar șef          Bistriceanu Aurel –grefier;
          Bistriceanu Aurel –grefier;
 
 5. Comisia pentru monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia datelor personale, compusă din:
          Carmen Grapini  - judecător
         
 Violeta Hrișcă  – grefier şef secţie
 
 6. Comisia de recepţie a bunurilor achiziţionate de Curtea de Apel Suceava, compusă din:
          Mircea Mocanu - consilier inginer constructor
          Valeria Neagu - expert compartiment personal
          
Dorin Bîzdîgă  – specialist IT.
 
 7. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, cu următoarea componenţă:
          Andrieș Maria – preşedinte
          Mircea Mocanu – ing. consilier tehnic, persoană responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii
          Benonie Ilaș – expert economist, reprezentant al personalului instanţei,
          Doina Fodor – prim grefier, reprezentant al personalului
          Sorin Jeder – specialist IT, reprezentant al personalului
 

Istoric

1774 -1786
Printre primele informaţii referitoare la organizarea judecătoarească în Bucovina sunt cele oferite de Ion Budai-Deleanu, el însuşi consiler la Curtea de Apel din Lenberg (Liov). Potrivit surselor, imediat după ocuparea Bucovinei de către Austria (1774), generalul Splecy a înfiinţat la Cernăuţi un Auditoriat, adică o curte marţială.
 În locul vechii legislaţii româneşti s-a introdus codul penal terezian. Justiţiei militare, prin Auditoriatul de la Cernăuţi, îi era supusă şi populaţia civilă. Auditoriatul judeca crimele şi delictele mai importante, precum şi pricinile ivite între boieri. Comandantul Auditoriatului prelua astfel drepturile starostelui de Cernăuţi şi ale ispravnicului de Suceava. Apelul împotriva hotărârilor luate de Auditoriatul cernăuţean se făcea la comanda generală militară de la Liov, ultima instanţă fiind Hofkriegsrat-ul din Viena (Ministerul de Război). În oraşele Cernăuţi, Siret şi Suceava s-au înfiinţat judecătorii comunale care aveau în competenţă judecarea litigiilor ce priveau o sumă mai mică de 10 florini.
 În 1786, la unirea Bucovinei cu Galiţia, auditoriatele au fost desfiinţate. Bucovina a trecut din punct de vedere juridic în subordinea Ministerului de Justiţie, sub denumirea de Cercul Cernăuţi.
 În Bucovina s-au instituţionalizat, în timp, cinci categorii de organe ale puterii judecătoreşti:
               1. Judecătorii districtuale
2. Tribunale (provinciale şi cercuale)
3. Curţile cu juraţi, funcţionând pe lângă fiecare tribunal
4. Curtea de Apel din Lenberg
5. Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie din Viena
 În Bucovina exista un Tribunal provincial la Cernăuţi şi un Tribunal cercual la Suceava. Cel din Cernăuţi avea arondate districtele: Cernăuţi, Coţmani, Siret, Storojineţ, Văşcăuţi, Vijniţa şi Zastavna (520.256 locuitori), iar celui de la Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuţi şi Suceava (279.833 locuitori). Pe lângă fiecare tribunal funcţiona o curte cu juraţi, compusă din 3 judecători care formau Tribunalul Curţii cu juraţi şi o comisie de 12 juraţi (Banca Juraţilor).
 
1914 - 1924
         În 1914 existau în Bucovina 20 judecătorii de ocol, din care 12 erau supuse Tribunalului provincial din Cernăuţi şi 8 judecătorii de ocol supuse Tribunalului cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuţi, Seletin, Solca, Suceava şi Stulpicani). Imediat după Marea Unire din 1918, guvernul Bucovinei a înfiinţat Secretariatul de Stat pentru justiţie pus sub conducerea şefului acestui guvern, Iancu Flondor, începâdu-se trecerea de la vechea administraţie judecătorească austriacă, la cea românească.
  Pentru problemele bucovinenilor au fost solicitaţi în calitate de consilieri raportori trei magistraţi din Bucovina, care în baza Decretului lege din 25 iunie 1919 au devenit consilieri de drept ai Curţii de Casaţie şi Justiţie a României, cu sediul la Bucureşti (din 1 ianuarie 1926 numărul consilierilor a sporit la 4). Curtea de Apel Cernăuţi a fost înfiinţată prin Decretul Lege din 14 mai 1919 şi avea în jurisdicţia sa tribunalele din Cernăuţi şi Suceava. În anul 1926, autoritatea acestei instituţii s-a extins asupra tribunalelor nou înfiinţate la Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Storojineţ, precum şi asupra judeţelor Dorohoi şi Hotin.
  Pe lângă cele 20 de judecătorii existente în Bucovina în timpul stăpânirii austriece, care s-au transformat, după Marea Unire, în judecătorii rurale, începând cu 1 ianuarie 1926 au mai fost înfiinţate 3 judecătorii rurale (Ilişeşti, Dărmăneşti şi Vicovu de Sus) şi o judecătorie mixtă la Vama.
 
1924 - 1952
 
  Prin Legea pentru organizare judecătorească din 25.06.1924, cu modificările din 28.11.1925 şi 19.12.1925, numărul curţilor de apel din România este stabilit la 12, cu reşedinţele la Braşov, Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea-Mare, Timişoara şi Târgu Mureş. Prin Decretul-Lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea pentru organizarea judecătorească din 22.09.1940, curţile de apel au fost reduse la 10, acestea având reşedinţele în Arad, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Sibiu, Suceava şi Timişoara. Curtea de Apel Suceava-Cernăuţi, cu 3 secţii, cuprindea Tribunalele Baia, Câmpulung Moldovenesc, Dorohoi, Rădăuţi şi Suceava. Tribunalul Botoşani, înfiinţat la 1 ianuarie 1832, era arondat în cadrul Curţii de Apel Iaşi.
Curţile de apel au fost desfiinţate prin Legea nr.5/1952 pentru organizare judecătorească, însă au fost reînfiinţate prin Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească.
 
În prezent
Există un număr de 15 curţi de apel având reşedinţele în: Alba Iulia, Piteşti, Oradea, Suceava, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara. Circumscripţia Curţii de Apel Suceava cuprinde Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava.
Construcţia în care funcţionează în prezent Curtea de Apel Suceava a fost edificată între anii 1850-1855, cu destinaţia iniţială de cazarmă militară. Clădirea, considerată monument istoric, este situată în municipiul Suceava, str. Ştefan cel Mare nr.62, are o suprafaţă construită de 2626 mp. şi este formată din demisol, parter şi două etaje.
Clădirea va fi extinsă prin construirea unui corp nou în curtea interioară, asigurându-se separarea fluxurilor pentru personal, justiţiabili. În noul corp se vor amenaja o sală a paşilor pierduţi, o sală de consiliu şi săli de şedinţă pentru judecătorie, tribunal şi curtea de apel.