Ignorare comenzi Panglică
Salt la conținutul principal
Prezentare

Prezentare instanţă
Istoric


Prezentare instanţă


Istoric

   Cladirea Palatului de Justitie este una din cele mai importante cladiri ale Bucurestiului, monument de arhitectura, ne aduce mesajul spiritual al trecutului. Edificiul este realizat la sfârsitul secolului trecut în perioada de avânt economic de dupa cucerirea independentei, când s-au realizat multe din monumentele de arhitectura ale Bucurestiului: cladirea C.E.C., Posta, Ateneul, Institutul de Medicina, Ministerul Agriculturii. Cladirea a fost conceputa de arhitectul francez A.Ballu în stilul neo-renasterii franceze. Lucrarile au început în anul 1890. între timp autorul proiectului a murit, iar continuarea lucrarilor a fost preluata de catre arh. Ion Mincu, seful Scolii Românesti de Arhitectura din epoca. Lucrarile de constructie au fost terminate în anul 1895, inaugurarea facându-se în prezenta Regelui Carol I. În anii 1934-1937 au avut loc lucrari de reparatii si extindere la Palatul de Justitie. Cu aceasta ocazie s-au adaugat 4 corpuri, amplasate în curtile interioare (corpurile B2, B6 si B7). S-a realizat un acces suplimentar pe fatada principala prin 2 vomitorii la nivelul subsolului unde se afla si garderoba pentru public. A fost înlocuita încalzirea cu aer cald cu încalzire centrala. Din 1946 cladirea a suferit modificari mai ales la interior, ca urmare mai ales a schimbarii aparatului justitiar, schimbari mai ales din punct de vedere al compartimentarilor. În anii 1954-1956 s-au desfasurat alte reparatii capitale care aveau ca scop transformarea Palatului într-un Palat al Culturii si când s-au efectuat ultimile lucrari de înlocuire a instalatiilor interioare. Se pare ca cu aceasta ocazie a fost înlocuita pardoseala de marmura din Sala Pasilor Pierduti cu pardoseala de mozaic dupa modelul initial. Cutremurul din 1977 a produs multe degradari cladirii mai ales la Sala Pasilor Pierduti si la fatada principala. Dupa cutremur în anii 1979-1981 s-au executat lucrari partiale de consolidare mai ales la Sala Pasilor Pierduti când au fost consolidati pilastrii din fatada si primul sir de pilastri paraleli cu fatada. În rest s-au executat lucrari de consolidari locale iar lucrarile au fost abandonate sub presiunea autoritatilor. Lucrarile de refacere a finisajelor au fost de foarte slaba calitate. Sala Pasilor Pierduti a fost pur si simplu tencuita si spoita cu huma.  Cutremurul din 1986 a continuat degradarea structurii Palatului. În urma acestui cutremur nu s-au mai executat nici un fel de reparatii iar Sala Pasilor Pierduti a fost închisa pentru public. De fapt în anii 80 nu s-au mai executat nici un fel de lucrari nici macar de reparatii curente, cladirea fiind în pericol de a fi demolata.

   În primavara anului 1990 conducerea Tribunalului Bucuresti a luat hotarârea de a se continua lucrarile de consolidare întrerupte în 1982. institutul „PRODOMUS” a întocmit o expertiza tehnica si S.T.E. Pentru aceasta lucrare în conformitate cu legislatia în vigoare la acea data, care dadea o conceptie generala de consolidare. Dupa avizarea lor s-au întocmit proiecte tehnice pentru Sala Pasilor Pierduti si pentru doua corpuri de sali de sedinte corpurile B1 si B8. Lucrarile de consolidare au început în octombrie 1990. Masurile de interventie-consolidare realizate atât dupa 1977 cât si cele demarate în 1990 au un caracter limitat de remediere cu prioritate a elementelor structurale vizibil avariate neânlaturând deficientele initiale de conceptie si executie a cladirii neasigurând gradul de protectie la actiunea seismica prvazut de legislatia aparuta în 1992 respectiv normativul P 100-92.

   Ca urmare a aparitiei acestui normativ P 100-92 a fost elaborata în 1992 o expertiza a cladirii care propune mai multe solutii de consolidare. În urma avizarii expertizei de catre C.N.M.A.S.I. s-a hotarât continuarea proiectului cu acest studiu care sa definitiveze solutia de consolidare.

   În luna decembrie 1993 a fost elaborat un studiu de fezabilitate pentru reparatii capitale restaurare si consolidare a Palatului de Justitie în 3 variante. Proiectul supus avizarii Consiliului Tehnic Superior al M.L.P.A.T. care a emis un aviz favorabil pentru o solutie care este analizata în cadrul acestui proiect.

   Pâna la data de 4 aprilie 2003 activitatea Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti s-a desfasurat în cladirea Palatului de Justitie, împreuna cu alte instante. Din luna aprilie 2003, întrucât Palatul de Justitie a intrat într-un amplu proces de renovare, consolidare si modernizare, activitatea instantei se desfasoara în sediul din str. Stavropoleos nr.6 sector 3, într-o cladire care nu apartine Ministerului Justitiei, fiind închiriata pe perioada nedeterminata. În aceeasi cladire îsi desfasoara activitatea înca trei instante, si anume: Judecatoria sectorului 1, Judecatoria sectorului 2 si Judecatoria sectorului 4. Constructia este structurata pe subsol+parter+4 etaje, Judecatoria sectorului 5 având repartizate încaperi pe toate nivelele, salile de sedinta si serviciile cu publicul aflându-se la parter si etajul I.

   Începând cu data de 01.09.2006, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti s-a mutat în Palatul de Justitie situat în str. Splaiul Independentei, nr. 5, sector 4 Bucuresti.