Ignorare comenzi Panglică
Salt la conținutul principal
Prezentare

Prezentare instanţă
Istoric


Prezentare instanţă

       Judecătoria Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea în baza Legii 304/2005, privind organizarea judecătorească.
 
             <:i:267>
  
          Judecătoria Cluj-Napoca are sediul în Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor, nr. 2 în clădirea Palatului de Justiţie Cluj, în aceeaşi locaţie în care se află Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Tribunalul Comercial Cluj.
          Judecătoria Cluj-Napoca este organizată pe două secţii: Secţia civilă şi Secţia penală.
          Activitatea economică, financiară şi administrativă a Judecătoria Cluj-Napoca este asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Tribunalului Cluj

Istoric

Istoricul instanţelor din Cluj
              
În documentele care sunt păstrate la Direcţia judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale se atestă că organizarea judecătorească în Cluj îşi avea un statut bine definit, atestat încă din secolele XI - XIII.
Se păstrează în fondul arhivistic sus amintit şi protocoale de judecată ale oraşului Cluj din perioada 1516-1849, în care apar pricini de judecată.
Între anii 1687-1914 ca instanţe de judecată au funcţionat la Cluj un tribunal avînd în atribuţiile sale, potrivit Legi la 1871, judecarea proceselor civile şi penale.
În anul 1890 tribunale din oraşele Cluj, Dej, Turda, Alba-Iulia, Bistriţa, Deva, Sibiu făceau parte din raza de activitate a Curţii de Apel regală din Cluj.
În dispoziţiile normative ale Consiliului Dirigent de la Sibiu-Cluj din 1924, apoi, în Legea de Organizare judecătorească din 25 iunie 1924, cu modificările din 28 noiembrie 1925 şi 19 decembrie 1925 regăsim Tribunalul Cluj, cu Judecătoriile Cluj (una urbană şi una rurală), Hida, Huedin, Mociu şi Sărmaş, Tribunalul Someş, cu Judecătoriile Beclean, Dej, Gârbou, Gherla, Ileanda şi Târgu Lăpuş şi Tribunalul Turda cu Judecătoriile Câmpeni, Iara, Luduş şi Turda.
Din anul 1949 tribunalele şi judecătoriile funcţionează în baza Decretului nr. 132/01.04.1949 privind organizarea judecătorească. Prin Legea nr. 5/19.06.1952 de reformă a justiţiei se schimbă schimbă denumirile instanţelor din Curte în Tribunal Regional şi din Tribunal si judecatorie populara în tribunal popular.
După reorganizarea administrativ teritorială din 1968 potrivit Legii nr. 58 din 26 decembrie 1968, Tribunalul Regional Cluj este desfiinţat şi înlocuit cu Tribunalul Judeţean Cluj.

Prin Legea nr. 92/04.08.1992, pentru organizare judecătorească, se înfiinţează la Cluj, Curtea de Apel Cluj care are în circumscripţie Tribunalul Cluj, Tribunalul Bistriţa Năsăud, Tribunalul Maramureş şi Tribunalul Sălaj. Tot prin acceaşi lege Tribunalul Cluj are în circumscripţie Judecătoria Cluj-Napoca, Judecătoria Dej, Judecătoria Gherla, Judecătoria Turda şi Judecătoria Huedin.


Istoricul Palatului de Justiţie Cluj
           
Palatul Justiţiei Cluj, imobil proprietate a Ministerului Justiţiei, a fost  construit între anii 1898 – 1902. Clădirea are o deosebită valoare arhitectonică, fiind monument istoric şi de arhitectură catalogat. A fost proiectată pentru asigurarea activităţilor justiţiei în urmă cu un secol, pentru o populaţie de cca. 50.000 locuitori.
Proiectul a fost întocmit de asociaţia de proiectanţi EPITOTARSASAG, KOTSIS, SMIEL, FODOR es REISINGER, arhitect WAGNER GYULA, antreprenor SEBESTYEN DAVID.
Construcţia se află situată în centrul vechi al municipiului, pe fosta stradă Regele Carol al II-lea, actualmente Dorobanţilor, nr. 2-4.
 
 <:i:227>
 
Terenul pe care este amplasată clădirea are, conform CF 7163 nr. Topo 3750, o suprafaţă de 1 jugh, 1561 stjp adică 11.395 mp, suprafaţă construită de 5250 mp, suprafaţă desfăşurată de 19.950 mp.
Clădirea face parte din ansamblul arhitectural Piaţa Victoriei ce mai cuprinde: Clădirea Operei Române şi Teatrul Naţional, Clădirea Prefecturii, sediul Finanţelor, Direcţia Căilor Ferate, Direcţia Silvică (în prezent Seminarul Teologic), toate fiind construite ca palate încăpătoare, cu adiţionări de încăperi concepute ca birouri, cu intrări şi scări monumentale urcând spre saloanele de şedinţă şi festivităţi.
Şi-a păstrat până astăzi destinaţia iniţială, cu menţiunea că temporar a adăpostit şi alte instituţii ale statului precum: Facultatea de Ştiinţe Economice, Biblioteca Judeţeană, Notariatul de Stat, Şcoala Populară de Artă, Edituta Kriterion etc.
Clădirea este reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX şi este construită în stil eclectic.
Faţada nordică, ce constituie accesul la Tribunalul Cluj , Tribunalul Comercial Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca, este pretenţioasă şi prezintă un portic format din patru coloane dorice ce susţin balconul de la etajul I.
Frizele au motive vegetale încărcate, console, ghirlande, volute şi chiar figuri în rondo-bosso realizate iniţial în întregime din teracotă.
Arcele de peste ferestre şi cornişele cuprind şi figuri umane; ancadramentele ferestrelor şi solbancurile prezintă elemente sculptate în piatră.
Faţada vestică se prezintă în acelaşi stil, intrarea (ce constituie accesul în Curtea de Apel Cluj), prezintă de asemenea porticul format din patru coloane dorice ce susţin balconul etajului I.
Unele elemente decorative ale faţadei sunt din piatră de Viştea, carieră  situată la 20 km  de Cluj.
În zona intrării dinspre vest acoperişul prezintă o cupolă de mari dimensiuni, (9,0x28,70 m,  înălţime 8,60 m) cu învelitoare din solzi de eternit, bogat decorată cu elemente din tablă şi fier forjat, de o deosebită valoare artistică pentru compoziţia faţadei.
Concepţia clădirii este adaptată funcţiunii, ca ansamblu constructiv are formă de patrulater neregulat şi prezintă 13 curţi interioare care asigură iluminarea şi ventilarea coridoarelor.
Cele două intrări se leagă de restul construcţiei prin case de scară monumentale, cu trepte din piatră, balustrăzi din fier forjat.
Tavanele prezintă bolţi cu decoraţiuni din stucatură şi zone pictate, care astăzi sunt restaurate; coloanele interioare au capiteluri sculptate.
Clădirea, concepută iniţial ca Palat de Justiţie, cuprindea noua săli de dezbateri, cu ornamentaţie bogată, realizată din stucaturi şi elemente sculptate, actualmente recondiţionate.