Ignorare comenzi Panglică
Salt la conținutul principal
Prezentare

Prezentare instanţă
Istoric


Prezentare instanţă

Începând cu 29.12.2014 activitatea serviciului de probatiune Ilfov se va derula la sediul din Bucuresti, sect. 1, Piata Walter Maracineanu 1-3, mezanin, intrarea 5 (in vecinatatea hotelului Opera)

 Serviciul de probatiune va putea fi contactat , din data de 12.01.2015 la urmatoarele nr de telefon:

0372948080

0372948181

0372948282

0372948383

 

 

JUDECĂTORIA CORNETU are sediul în comuna Cornetu, Şos. Alexandriei nr. 138, judeţ Ilfov, cod 077070 ( în sediul Căminului de Cultură al Comunei Cornetu). Telefon 021/468.92.35 şi fax 021/468.92.27

Judecătoria Cornetu funcţionează începând cu data de 01.10.2006 în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2149/C/27.09.2006 şi a avizului conform pentru punere în funcţiune dat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 558/22.08.2006.

Judecătoria Cornetu are în raza sa de competenţă un număr de 18 localităţi situate în zona de Est, Sud şi Vest a Judeţului Ilfov, astfel: Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Cernica, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Cornetu, Dărăşti - Ilfov, Dobroieşti, Domneşti,  Glina, Jilava, Măgurele, Pantelimon, Popeşti - Leordeni,  Vidra, 1 Decembrie. Competenţa celei de a doua judecătorii a judeţului Ilfov ( după Judecătoria Buftea) a fost stabilită în anul 1993 prin Hotărârea Guvernului României nr. 337, sediul instanţei fiind iniţial stabilit în Municipiul Bucureşti. Ulterior, sediul a fost stabilit în comuna Cornetu. În prezent, se inteprind demersuri pentru modificarea cadrului legislativ existent privind arondarea localităţilor între cele două instanţe judecătoreşti ilfovene. Se urmăreşte o mai mare accesibilitate a cetăţenilor la serviciile justiţiei.


Istoric

​..Istoric

      SCURT ISTORIC AL LOCALITĂŢII CORNETU

       Înainte de urcarea lui Mihai Viteazu pe tronul Ţării Româneşti, exista pe câmpul dintre Argeş şi Sabar o aşezare, numită Măicăneşti, cu populaţie formată din moşneni (ţărani liberi cu pământ). În timpul domniei lui Mihai Viteazu mulţi dintre aceştia şi-au pierdut libertatea şi pământul devenind „rumâni” (iobagi). În vremea lui Matei Basarab, mulţi ţărani au fugit de pe moşii iar cei care au rămas şi aveau pământ, au început să şi-l vândă, pentru a supravieţui. În anii 1640 şi 1671 sunt pomeniţi boierii acelei vremi care au cumpărat „funiile” de pământ ale ţăranilor : Manu Negustoru, Ghiora Căpitan şi Stroe Leordean. Părăsirea localităţii de către măicăneşteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră „funiile” ţăranilor, să aducă oameni de peste Carpaţi, pentru a-şi asigura braţe de muncă. Noii veniţi şi-au făcut locuinţele, undeva la vest de vechea vatră a satului Măicăneşti, lângă o pădure de corni, de unde a provenit şi noua denumire a satului - Cornetu. Pământurile din Cornetu au fost stăpânite de-a lungul timpului de mai mulţi boieri ca: State Postelnicu, Stanca Leordeanu, Safta Creţulescu, Micşunescu, Nicolae Glogoveanu, Alecu Ghica. În anul 1864 o parte din ţărani au fost împroprietăriţi de Cuza, însă cei mai mulţi, rămaşi fără pământ, munceau pe moşia boierului Marinescu-Bragadiru. În anul 1898, comuna Cornetu avea o suprafaţă de 521 hectare, cu o populaţie de 1222 locuitori, care trăiau în 248 case. Exista o biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva, o şcoală mixtă, frecventată de 21 de elevi. Majoritatea locuitorilor din Cornetu se ocupau cu agricultura, existând doar 5 meseriaşi şi 10 liber-profesionişti. Comerţul era făcut de doi cârciumari şi un hangiu. La anul 1908, urmaşii boierului Marinescu-Bragadiru continuau să stăpânească pământuri în Cornetu. Preotul Dumitru Turcu, „fiu al comunei Cornetu” a fost ales senator din partea Partidului Ţărănesc, începând cu anul 1927, remarcându-se prin interpelări şi luări de cuvânt potrivnice patriarhului Miron Cristea. Străbunicul preotului Turcu, Dinu Turcu s-a aflat în fruntea oamenilor din Cornetu şi Buda, participanţi la revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Cornăţenii au luptat în cele două războaie mondiale, mulţi dintre ei căzând la datorie pe câmpul de luptă.

       După instaurarea regimului comunist, ţăranii au fost nevoiţi să-şi dea pământurile la C.A .P., în anul 1967 aceste terenuri însumând 972 hectare din cele 1039 hectare, cât avea întreaga comună.       Conform noii legi administrative, comuna Cornetu a fost integrată în raionul V.I.Lenin, pentru ca ulterior,după alte modificări ale legislaţiei în domeniu, să facă parte din Sectorul Agricol Ilfov.  

       În prezent comuna Cornetu are în componenţă doua sate: satul Buda si satul Cornetu. Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş, şi anume Bucureşti, este de 11 km, iar faţă de Bragadiru (cea mai apropiată comună ) este de 1 km. Comuna Cornetu este amplasată în partea de S-V a capitalei ţării, de o parte şi de alta a DN 6, şos. Bucureşti-Alexandria. Suprafaţa totală a com. Cornetu este de 1712 ha. În comuna Cornetu sunt 892 apartamente (44 vile şi 21 blocuri) şi 871 de gospodării individuale. Din punct de vedere economic, sectorul primar, agricultura, continuă să ocupe o pondere însemnată. Predomină cultura porumbului, grâului si floarea-soarelui. La o departare de 1 km faţă de restul comunei se află lacul de acumulare Argeş, în suprafaţă de 321 ha. La recensământul din decembrie 2001 localitatea avea un numar de 5024 locuitori, din care 289  rromi, 5 de alte etnii iar restul sunt români. Comuna Cornetu are reţea de apă potabilă şi canalizare, energie electrică si reţea de gaze naturale. În localitate functionează două gradiniţe, o şcoală generală, un dispensar medical, cabinet stomatologic, trei farmacii, oficiu poştal, post de poliţie şi o centrală telefonică digitală.

       De la 1 octombrie 2006 în localitate funcţionează şi Judecatoria Cornetu.

.